vineri 22 iunie 2018

Parsec

Falcon Heavy va lansa satelitul AFSPC-52 în 2020

vineri 22 iunie 2018, 12:20

Articole  AFSPC-52  falcon heavy  spacex  usaf 

SpaceX a primit un contract în valoare de 130 milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru lansarea satelitului AFSPC-52 în 2020 de la Kennedy Space Center, folosind o rachetă Falcon Heavy. Se pare că zborul test al noii rachete și cele peste 50 de zboruri Falcon 9 au fost suficiente pentru ca Forțele Aeriene să certifice Falcon Heavy pentru lansări de sateliți militari.

Prețul unei lansări Falcon Heavy pe site-ul SpaceX este în prezent de (doar) 90 milioane de dolari, dar fiind vorba despre un satelit de importanță națională, acesta are nevoie de pregătiri suplimentare, de aici diferența de 40 de milioane de dolari între prețul afișat și cel contractat. Falcon Heavy este în prezent cea mai puternică rachetă disponibilă și este mult mai ieftină decât Delta IV Heavy, care însă impresionează prin fiabilitate, aspect pe care Falcon Heavy urmează să-l demonstreze în perioada următoare.

Contractul atribuit ieri celor de la SpaceX pentru AFSPC-52 este primul pentru Falcon Heavy din partea armatei, deși la sfârșitul acestui an mai este programată o lansare dedicată Forțelor Aeriene, însă este vorba despre o misiune test, care nu implică un satelit operațional, dedicat activităților militare curente. Până în 2020, Falcon Heavy mai are pe listă și lansarea satelitului de telecomunicații Arabsat-6A (satelit a cărei asamblare a fost finalizată la începutul acestui an).

SpaceX a lansat deja naveta secretă X-37B (misiunea OTV-5) pentru Forțele Aeriene ale SUA în 2017 și în octombrie 2018 este programată lansarea primului satelit GPS de nouă generație, GPSIII-A01, care inițial fusese planificat să fie lansat de o rachetă Delta IV Heavy. Lansările pentru Departamentul de Apărare al SUA pot fi o bună sursă de venit pentru companii precum SpaceX. Până acum, United Launch Alliance aveau cele mai multe contracte cu armata (pentru rachetele Atlas V, Delta IV și Delta IV Heavy), însă recent Orbital ATK (devenită între timp parte a Northrop Grumman) a anunțat că va construi racheta OmegA destinată în primul rând sateliților militari, iar Jeff Bezos spera ca viitoarea sa rachetă New Glenn să poată lua și ea parte la aceste contracte. Cu trei luni în urmă, Forțele Aeriene au atribuit celor de la ULA lansarea sateliților AFSPC-8 și AFSPC-12, lansări care vor avea loc tot în 2020, la bordul unor rachete Atlas V.

Articolul Falcon Heavy va lansa satelitul AFSPC-52 în 2020 apare prima dată în parsec.ro.

miercuri 20 iunie 2018

Parsec

Tiangong-2 se pregătește pentru deorbitare

miercuri 20 iunie 2018, 21:44

Articole  tiangong-2 

China dorește să evite un nou scenariu Tiangong-1 și pentru a nu pierde controlul și asupra celei de-a doua stații spațiale Tiangong-2, acesteia i-a fost modificată orbita, pentru a facilita revenirea controlată în atmosferă, în viitorul apropiat, fără a mai pune astfel în pericol zonele locuite de pe suprafața Pământului. Însă Tiangong-2 și-a îndeplinit cu brio misiunea orbitală, pregătind drumul spre o stație spațială chinezească mult mai complexă, a cărei asamblare va începe în 2020.

Tiangong-2 a fost lansată în 2016 și de atunci a fost vizitată de două vehicule: Shanzhou-11 (cu un echipaj format din doi taikonauți, care au petrecut 30 de zile la bordul stației spațiale – un record de anduranță pentru China) și Tianzhou-1, care a efectuat o serie de teste de alimentare cu combustibil a stației. Alte misiuni spre Tiangong-2 nu au mai fost programate, pentru că acum China se pregătește să lanseze și să folosească mult mai intens o nouă stație spațială, mult mai mare decât Tiangong-1 și Tiangong-2 (care de fapt nu au fost altceva decât niște module de mici dimensiuni, la care au andocat doar vehiculele vizitatoare și nu alte module, pentru a forma o structură orbitală complexă). Astfel, Tiangong-2 a coborât de pe o orbită 380 x 386 km pe o orbită 292 x 297 km, conform informațiilor oferite de US Strategic Command’s Joint Force Space Component Command. Tiangong-2 are o lungime de 10.4 metri, un diametru maxim de 3.35 metri și cântărește 8.6 tone.

Primul modul al viitoarei stații spațiale chinezești, Tianhe, va fi probabil lansat în 2020. Pentru ca acest lucru să se întâmple, China trebuie să demonstreze că noua sa rachetă Changzheng-5 (cea mai puternică din arsenalul chinezesc) și-a rezolvat problemele tehnice avute în cel de-al doilea zbor (din iulie anul trecut) și că va putea fi folisită cu succes. Changzheng 5 are programat un singur în acest an: satelitul Shijian-20, în noiembrie 2018, și apoi misiunea Chang’e-5, care urmează să aducă pe Pământ eșantioane de sol selenar (aproximativ 2 kilograme, în 2019). Până în 2022, lui Tianhe i se vor alătura încă două module, Wengtian și Mengtian, care vor putea găzdui 3 taikonauți pentru o perioadă de 6 luni. Recent, China a declarat, în cadrul ONU, că viitoarea sa stație spațială va fi deschisă oricăror națiuni care doresc să desfășoare experimente la bord.

Totuși, noua stația spațială chinezească va cântări cel mult 100 de tone, comparabilă cu stația sovietică MIR (130 tone), însă semnificativ mai puțin decât  Stația Spațială Internațională (ISS, 420 tone).

Articolul Tiangong-2 se pregătește pentru deorbitare apare prima dată în parsec.ro.

luni 18 iunie 2018

Parsec

Al 56-lea satelit GLONASS a ajuns pe orbită

luni 18 iunie 2018, 22:33

Articole  glonass  Uragan-M 

Azi-noapte, la ora 00:30, o rachetă Soyuz-2.1b a lansat al 56-lea satelit GLONASS pe orbită, după o lansare fără probleme de la cosmodromul militar Plesetsk (rampa 43/4). În prezent satelitul se află pe orbita 19116 x 19155, cu o înclinație de 64.8 grade.

Sistemul de geolocalizare rusesc a fost dezvoltat încă din 1970, primii sateliți începând să fie lansați în 1982, iar în 1996 GLONASS avea acoperire globală. La scurt timp, din cauza problemelor financiare, nu au mai fost lansați sateliți noi și acoperirea serviciilor GLONASS s-a redus, însă datorită eforturilor recente, GLONASS are din nou acoperire globală.

Pentru a funcționa, GLONASS are nevoie de 24 de sateliți activi, situați în 3 planuri orbitale, pentru acoperire globală și de 18 sateliți pentru a putea fi folosit doar deasupra Rusiei. În acest moment sunt 26 de sateliți GLONASS pe orbită, din care 24 operaționali, însă rețeaua are nevoie și de câteva elemente de rezervă, în cazul în care apar defecțiuni ale sateliților activi (cei lansați în anii 80-90 nu mai sunt activi, cel mai vechi satelit GLONASS activ datează din ).

Sateliții GLONASS moderni (denumiți Uragan-M și construiți de ISS Reshetnev) cântăresc 1415 kilograme și sunt dotați cu ceasuri atomice cu cesiu. Satelitul lansat astăzi va înlocui un satelit lansat în 2009 și devenit operațional în 2010 (satelitul avea inițial estimată o viață de aproximativ 6 ani). Racheta Soyuz-2.1b poate lansa câte un satelit Uragan-M o dată, sau uneori poate fi folosită o rachetă Proton-M, mai puternică, aceasta putând ridica pe orbită câte trei astfel de sateliți.

Din cele patru rampe de lansare de la Plesetsk, doar una este disponibilă pentru lansările rachetei Soyuz-2, în timp ce două sunt în prezent renovate. Rachetele Soyuz-2 pot fi lansate de la Plesetsk, Baikonur (Kazahstan), Vostochny sau Kourou (Guiana Franceză).

A fost a 72-a lansare pentru o rachetă Soyuz-2, din 2004. Următoarea lansare Soyuz-2.1a este programată pentru 9 iulie, când nava cargo Progress MS-09 va porni spre Stația Spațială Internațională, iar alte lansări ale sateliților rusești de geolocație sunt așteptate în iulie și octombrie.

Articolul Al 56-lea satelit GLONASS a ajuns pe orbită apare prima dată în parsec.ro.

linux360 Feed Aggregator

linux360 Feed Aggregator

Abonează-te

RSS 1.0
RSS 2.0
ATOM
FOAF
OPML 1.0
OPML 2.0

Ultima actualizare

duminică 24 iunie 2018, 07:42
ora Bucureştiului


Adăugare feed

nabps (at) linux360 (dot) ro