Pe principiul ca lumea e haterita si nu ma crede pe cuvant ca stiu sa pilotez, a trebuit sa dau si niste examene sa dovedesc la diversi gigei ca da boss, stiu sa raspund frumos la teste.

Asta inseamna dus dis-de-dimineata la CAA, si asteptat sa incep sa raspund la chestionare.

Treaba cu examenele astea e ca sunt 2 zile pe luna, de obicei undeva la mijlocul lunii, si nu stii ce o sa dai. Cel putin cand trebuie sa le dai pe toate, trebuie sa inveti tot si vezi tu in ce ordine le dai.

Treaba asta cu invatatul la 9 materii e un pic complicata ca’s muulte carti, plus notite de curs plus chestionare de proba si tot asa.

Prima zi, 21/08/2018 am ajuns la 08:30 acolo, m-am intalnit cu niste colegi, m-am pus in banca si am asteptat sa vina cineva sa ne dea examen.

6 examene au fost in prima zi (in ordine cred, ca am mintea vraiste):

• PPZ (Planificarea si performantele zborului)
  • asta e un examen in care te intreaba de cum se misca avionul, ce se intampla cand tragi de una sau de alta si tot asa.
  • Nu mi-e clar ce-am facut, ca la ciorba pe care o aveam in cap dimineata…
• PZ (Principiile zborului)
  • e un fel de “de ce zboara avionul” si ce se intampla in anumite conditii
  • Aci sunt asa un 60% convins c-am bifat ce trebuie
• CA (cunoasterea aeronavei)
  • Aci te intreaba daca stii ce fac diverse butoane si gauri si manete din aeronava
  • Cred ca asta il iau, adica sunt convins c’am vazut destule filmulete pe Youtube despre cum arata un avion si ce butoane are in el
• COM (Comunicatii)
  • La examenul asta te verifica daca stii ce sa zici cand esti in avion. 
  • Aci am niste dubii, ca la unele intrebari am raspuns dupa cum le-am inteles
• PO (proceduri operationale)
  •  Examenul e despre ce faci in diverse situatii si tot asa.
  • Asta am asa o vaga impresie ca am confundat diversi termeni si intelesurile lor.
• RA (Reglementari aeronautice)
  • E ca la permisul de conducere pentru masini: cine are prioritate, cum faci depasirea etc.
  • Unele intrebari stiu sigur ca le-am gresit ca mi-am adus aminte pozele gresite (gen la avioane depasirea se face prin dreapta, eu am zis stanga ca asa vazusem o poza in carte – da dupa examen mi-am dat seama ca era pe sol poza aia unde e altfel)

A doua zi, adica azi, ajunsei si mai devreme pe la 08:15, avusei 3:

• NAV (Navigatie aeriana)
  • Daca stii sa navighezi. Simplu, nu?
  • Desi e materia pe care nu prea am inteles-o, la examen fura OK intrebarile si cre’ca o s-o iau (pls don’t jinx it, pls don’t jinx it, pls don’t jinx it)
• PU (Performante umane)
  • Cum e cu corpul uman cand zbori, ce ai de facut cand ramai fara aer si tot asa.
  • 10 intrebari, cre’ca le bunghii.
• MET (Meteorologie aeronautica)
  • Aci m-a intrebat de fenomene, ceata, ploaie, vreme buna, vreme rea etc. Nasol un pic examenul.
  • Cre’ca cel putin jumate facui. Nu facui o problema ca nu stiu matematica si incurcai ceva intr-o formula.

Navigatia si Meteorologia sunt considerate cele mai nasoale examene, ca e multa materie si e complicata si dintr-o intrebare te poate face sa treci prin jumatate de materie sa raspunzi.

2 zile, 9 examene. Acu ma simt de parca am scapat dintr-un viol in grup Vaslui style.

Cica pe 10 septembrie aflam ce-am facut fiecare. Pana atunci… o sa incerc sa ma destresez, ca mi-a mancat ficatii toata treaba asta pana acum.

10/09/2018

Ziua magica a rezultatelor:

• PPZ: fail
• PZ: pass
• CA: fail
• COM: pass
• PO: pass
• RA: pass
• NAV: pass
• PU: pass
• MET: pass

Am luat meteo si navigatie!!! Am luat meteo si navigatie!!! Am luat meteo si navigatie!!!

Acu pe 24/25 e urmatoarea sesiune de examen unde trebuie sa-mi dau cele doua restante: PPZ si CA.

24/09/2018

Azi de dimineata la 8 ma prezentai regulamentar la CAA.

Pe la 11 asa intrai si eu la examen, ca trebui sa astept dupa toti sa dea examen si eu sa dau cand se dadeau astea doua. Initial era vorba ca e posibil ca CA sa dau maine, ca azi nu ar mai fi timp.

Avusei noroc si dadui PPZ si CA unul dupa altul si pana la 12 scapai.

La PPZ avusei niste intrebari de ma lua durerea de cap. La CA, acu dadui specific pe Cessna. Teoretic trebuiau sa fie intrebari din POH (Pilot Operating Handbook) de pe avionul cu care fac practica. In practica avusei intrebari de la un alt Cessna. Sper ca’s apropiate caracteristicile.

Saptamana asta sau saptamana viitoare la inceput aflu ce si cum.

După drama primei misiuni japoneze Hayabusa, care a reușit în 2010, în ciuda unor defecțiuni tehnice, să aducă pe Pământ câteva miligrame de sol din asteroidul 15143 Itokawa, JAXA (agenția spațială japoneză) a lansat în decembrie 2014 sonda Hayabusa2, care în prezent se află în timp ce citiți aceste rânduri la doar câteva zeci de kilometri de asteroidul 162173 Ryugu. În această toamnă, nu mai puțin de patru(!) sonde se vor desprinde de Hayabusa2 și vor ajunge pe suprafața asteroidului, iar trei dintre acestea sunt rovere. Poate că rover este mult spus, dar aceste vehicule vor putea să se deplaseze pe suprafața lui Ryugu prin mici salturi (Ryugu are un diametru de doar 920 metri). Ulterior, tot de pe Hayabusa2 va porni și un proiectil care va lovi suprafața asteroidului, pentru a analiza materialul ridicat la suprafață în urma impactului.

Puteți urmări în timp real parametri misiunii aici și este, cred eu, una dintre cele mai reușite interfețe publice pe care am văzut-o vreodată pentru o misiune interplanetară. Sau puteți consulta site-ul oficial al misiunii, pentru mai multe detalii.

În cursul ultimelor zile, Hayabusa2 s-a apropiat de mai multe ori de suprafața asteroidului, iar ieri a „coborât” până la 55 de metri(!) de suprafața acestuia, aflat la 319 milioane kilometri de Pământ, pentru a lansa două mici rovere, denumite ROVER-1A și ROVER-1B, care au ajuns vineri dimineață pe suprafața lui Ryugu, în cădere liberă. Vehiculele sunt identice, de formă cilindrică (diametru de 18 cm și 7 cm înălțime, cântărind fiecare câte 1.1 kg). Imagini în timp real transmise de sonda Hayabusa2 pot fi urmărite pe site-ul oficial al misiunii. Perioada de rotație a asteroidului este de peste 7 ore, iar după lansarea, cele două rovere au ajuns pe partea îndepărtată a acestuia, transmisiunile radio spre Hayabusa2 trebuind să aștepte peste 3 ore, pentru a confirma poziția lor pe suprafața lui Ryugu. JAXA a confirmat că cele două sondă au ajuns pe suprafața asteroidului, de unde au trimis date și imagini și unde se deplasează, prin  salturi.

Urmează în următoarele luni și lansarea roverului ROVER-2, aflat tot în containerul MINERVA-II de la bordul Hayabusa (cele trei au fost construite în Japonia), urmând ca ulterior să fie lansat și Mobile Asteroid Surface Scout (MASCOT), cu dimensiuni mai mari, 29.5 cm x 27.5 cm x 19.5 cm și cu o masă de 9.6 kg, dezvoltat în urma unei colaborări germano-franceze, dar care este proiectat ca o platformă staționară, care nu se va putea deplasa pe suprafața asteroidului.

În decembrie 2019, Hayabusa2 va porni înapoi spre Pământ, unde va ajunge după un an, în decembrie 2020 și planul este să aducă cu ea probe de pe suprafața asteroidului, pentru a fi mai analize în laboratoarele de pe Pământ.

Cine este interesat, poate construi, din hârtie, un model al sondei Hayabusa2. Detalii și instrucțiuni, aici.

Articolul Hayabusa2 a trimis două sonde spre Ryugu apare prima dată în parsec.ro.

Elon Musk a anunțat că un miliardar japonez Yusaku Maezawa a plătit deja o sumă considerabilă pentru a zbura în jurul Lunii la bordul noii rachete, BFR (sau Big Falcon Rocket), pe care SpaceX o va dezvolta în viitor. Acum că Falcon 9 a ajuns la maturitate, prin cea de cincea sa iterație, SpaceX se poate concentra mai mult de BFR, racheta care va putea concura cu legendara Saturn V și va putea urca aproximativ 100 de tone pe orbită și cu care Elon Musk vrea să ajungă în cele din urmă pe Marte. Primele teste atmosferice sunt programate pentru anul viitor, iar primul zbor orbital va avea loc cel mai devreme în 2022, în timp ce Yusaku Maezawa va zbura în jurul Lunii cel mai devreme în 2023. BFR poate transporta câteva zeci de persoane, așa că Maezawa nu va fi singur: el va alege câțiva artiști care vor zbura cu el, într-un proiect denumit #dearMoon, și care vor folosi această experiență ca inspirație pentru viitoarele lor opere. Nu știm cât l-a costat pe Maezawa biletul pentru BFR, dar estimările specialiștilor spun că probabil suma este undeva între 100 și 500 de milioane de dolari.

Tot din Japonia va pleca în curând al 7-lea vehicul HTV de aprovizionare al Stației Spațiale Internaționale. Lansarea sa a fost amânată de câteva ori, din cauza vremii nefavorabile, dar și pentru că a fost detectată o problemă cu treapta a doua a rachetei H-2B. La fel ca navele rusești Progress sau capsulele Dragon sau Cygnus, HTV este folosit pentru transportul de cargo spre Stația Spațială Internațională, asigurând o redundanță necesară pentru ca echipajul de pe orbită să nu rămână fără provizii în cazul apariției unor probleme la celelalte rachete și vehicule.

Sâmbătă a avut loc ultima lansare a unei rachete Delta II, după 29 de ani de activitate, în care a lansat peste 50 de sateliți pentru comunitatea științifică (inclusiv roverele Spirit și Opportunity care au ajuns pe Marte). După lansarea ratată din 1997, care a dus la pierderea unui satelit GPS, lansarea de sambătă a fost a 100-a lansare consecutivă de succes a unei rachete Delta II. Satelitul ICESat-2 al NASA, lansat sâmbătă, pe orbită polară, de la baza Vandenberg, pentru cercetări climatice. Săptămâna viitoare este programată a 100-a lansare a unei rachete Ariane 5, racheta europeană folosită din 1996, care urmează să urce pe orbită doi sateliți de telecomunicații.

Buletinul Cosmic poate fi ascultat și la Radio România Cultural.

Articolul Buletin Cosmic XXII apare prima dată în parsec.ro.

Elon Musk a anunțat în această dimineață, în cadrul unei transmisiuni în direct de la sediul SpaceX, că japonezul Yusaku Maezawa este cel care a închiriat primul zbor spre Lună al rachetei BFR. El ar fi plătit întreaga sumă necesară pentru această călătorie și a specificat că nu vrea să călătorească singur, ci va invita câțiva (6-8) artiști să-l însoțească gratuit, într-un proiect denumit #dearMoon (arhitectura curentă a BFR permite un echipaj de câteva zeci de persoane). După întoarcerea pe Pământ, aceștia ar urma să creeze opere de artă inspirate din sejurul în jurul Lunii.

I choose to go to the Moon, with artists. What if Picasso had gone to the Moon? Or Andy Warhol or Michael Jackson or John Lennon? What about Coco Chanel? These are all artists that I adore
– a spus Yusaku Maezawa.

BFR nu va aseleniza, cel puțin nu în prima sa misiune, dar va da un ocol Lunii și va reveni înapoi pe Pământ, profilul de zbor fiind similar cu cel al misiunii Apollo 8 de acum exact 50 de ani. Misiunea din 2023 va fi precedată de un zbor fără echipaj. În februarie aul trecut, Elon Musk anunța că două persoane au plătit deja pentru un zbor în jurul Lunii la bordul unei rachete Falcon Heavy, zbor care urma să aibă loc la finalul acestui an. Este limpede că această misiune nu va mai avea loc, dar astăzi am aflat că unul dintre cei doi a fost Maezawa (fără detalii despre identitatea celei de-a doua persoane). Falcon Heavy nu va fi certificată pentru zboruri cu echipaj, iar pentru că BFR oricum se construiește, echipajul va avea mai mult spațiu la dispoziție în drum spre Lună. Nu știm cât a plătit Maezawa pentru zborul BFR, dar Elon Musk a spus că a adus o contribuție importantă la dezvoltarea rachetei, al cărei costuri se situează undeva în jurul sumei de 5 miliarde de dolari, dar nu mai mult de 10 miliarde de dolari.

Yusaku Maezawa și artiștii care îl vor însoți nu vor ajunge însă în jurul Lunii mai devreme de 2023 și zborul va dura aproximativ 6 zile, deși anul lansării s-ar putea să fie ulterior modificat. Până atunci, SpaceX trebuie să demonstreze că racheta Falcon 9 va fi reuși să lanseze astronauți spre Stația Spațială Internațională, eveniment planificat acum pentru vara lui 2019. Testul capsulei Dragon-2 care urmează să fie lansată spre ISS fără echipaj a fost și el mutat din noiembrie în decembrie. Tot anul viitor urmează să aibă loc primele teste ale BFR iar lansarea ar putea să aibă loc de pe o barjă oceanică(!).

Acum că Falcon 9 este o rachetă matură, prin folosirea exclusivă a celei de-a cincea iterații (Block 5), SpaceX se poate concentra pe dezvoltarea BFR. În prezent, 5% din resursele companiei sunt direcționate spre BFR, dar Elon Musk spune că acest lucru se va schimba în curând.

Yusaku Maezawa este un antreprenor japonez, are 42 de ani și deține site-ul și brandul Zozotown, cel mai mare magazin on-line de haine din Japonia. Are o avere estimată la peste 3 miliarde de dolari, ceea ce îl situează pe locul 14 printre miliardarii japonezi și este colecționar de artă. A refuzat să spună suma pe care a plătit-o pentru zborul său spre Lună, dar se speculează că este vorba despre cel mult 500 de milioane de dolari.

 

Articolul Yusaku Maezawa este miliardarul japonez care a închiriat o rachetă spre Lună apare prima dată în parsec.ro.