Lansarea Soyuz MS-10 părea să fie una de rutină, în care doi astronauți (un american – Nick Hague, aflat la prima sa misiune spațială și un rus – Alexei Ovchinin) urmau să ajungă la bordul Stației Spațiale Internaționale, pentru completarea echipajului aflat pe orbită (la bordul ISS se află în prezent trei astronauți: Serghei Prokopiev, Aleander Gerst și Serena M. Auñón-Chancellor).

Racheta Soyuz-FG a părăsit fără probleme rampa de lansare de la Baikonur la ora 11:40, pentru a 65-a oară. Soyuz-FG avea un parcurs impecabil până astăzi, fără nici un incident notabil în cei 18 ani în care a fost folosită, însă la două minute și patru secunde după desprinderea de rampă, în timpul separării primei trepte, ceva a mers prost: în transmisiunea în direct s-a putut observa o deflagrație deloc obișnuită, probabil rezultată în urma coliziunii dintre un booster auxiliar cu corpul central al rachetei, iar imaginile din interiorul capsulei Soyuz MS-10 au surprins mișcări  violente ale echipajului, mai violente decât de obicei, după care capsula Soyuz s-a desprins de treapta secundară și a început să plonjeze spre Pământ.

Ballistic descent

s-a auzit în transmisiunea în direct de la centrul de comandă din Rusia. A fost momentul în care toți cei care urmăreau lansarea a înțeles că ceva se întâmplase cu racheta Soyuz-FG, când aceasta se afla la peste 50 de kilometri altitudine. Au urmat aproximativ 30 de minute tensionate, în care contactul radio cu echipajul a fost pierdut, după ce capsula s-a desprins de racheta Soyuz-FG, care se dezintegrase în urma lor. Nu pentru că s-ar fi întâmplat ceva grav cu echipajul, dar pentru că Soyuz ieșise din zona de acoperire a stațiilor de urmărire, aflându-se deja pe o traiectorie neașteptată înainte de lansare. De acum, capsula Soyuz MS-10 nu se mai îndrepta spre orbită, ci spre Pământ, astronauții fiind supuși unor accelerații de 6-7g, cauzate de rotația capsulei, pentru stabilizarea aerodinamică, în timpul revenirii în atmosferă. Din fericire, aceștia au reușit o aterizare de urgență la 20 de km de orașul Dzhezkazgan din centrul Kazahstanului, la 400 km de Baikonur, de unde au fost recuperați de echipele de salvare trimise pe urma lor. De aici, au fost transportați înapoi la Baikonur și se pare că cei doi astronauți sunt într-o stare fizică bună.

Ultima dată când o capsulă Soyuz cu astronauți la bord a ratat lansarea s-a întâmplat în 1983, când racheta Soyuz-U aflată pe rampa de lansare a fost cuprinsă de flăcări, iar sistemul de protecție a fost activat automat și capsula a fost smulsă din vârful rachetei înainte de explozie, salvând astfel echipajul. Soyuz T-10a urma să se îndrepte spre stația spațială sovietică Salyut-7.

Problema rachetei Soyuz-FG este cu atât mai stânjenitoare pentru programul spațial rusesc, cu cât vine la scurtă distanță după incidentul ușoarei depresurizări ale Stației Spațiale Internaționale, datorită unei găuri descoperite în capsula Soyuz MS-09 andocată cu aceasta, eveniment pentru care o anchetă se află în desfășurare. Și nu putem să nu amintim și problemele rachetei Proton-M sau Soyuz-U din ultimii ani, sau starea jalnică în care se află programul Angara sau noul cosmodrom de la Vostochny. Administratorul NASA, Jim Bridenstine se afla la Baikonur și a urărit lansarea de astăzi împreună cu Dmitri Rogozin, directorul general al Roscosmos (care nu se poate întâlni în alte condiții cu omologul său american din pricina interdicțiilor la care Rogozin a fost supus în ultimul timp de țările vestice).

Ramificațiile acestui eveniment sunt cât se poate de serioase pentru activitatea orbitală cu echipaj uman. La bordul ISS se află în prezent trei astronauți care sunt în siguranță: atâta timp cât există un echipaj la bordul ISS, există andocată și o capsulă Soyuz cu care acesta poate reveni pe Pământ. Proviziile sunt la un nivel foarte bun și nu vor fi probleme prea curând chiar și dacă ancheta va deranja orarul navelor Progress. Cu toate acestea, echipajul va trebui să revină pe Pământ în următoarele luni. Iar în acest moment, Soyuz-FG și capsula Soyuz-MS sunt consemnate la sol pentru o perioadă nedeterminată, până la terminarea anchetei. Fiind vorba despre zborul cu echipaj, ancheta va fi una complexă și de lungă durată. Ne aflăm într-un moment în care nici o națiune sau companie nu poate trimite un echipaj pe orbită: navetele spațiale american zac în muzee, în timp ce SpaceX și Boeing au precizat că vor lansa primii astronauți abia începând din primăvara anului viitor (deși SpaceX a precizat că din punct de vedere tehnic capsula Dragon2 poate zbura, dar sunt întârziați de birocrație), iar China nu are în plan o lansare a capsulei Shenzhou mai devreme de 2020 (și oricum în prezent nu poate fi vorba despre o colaborare între SUA și China în domeniul spațial, chiar dacă o capsulă Shenzhou poate andoca cu ISS).

O capsulă Soyuz-MS poate rămâne în spațiu aproximativ 200 de zile, după care fiecare zi în plus crește riscurile pentru revenirea capsulei prin atmosferă. Soyuz MS-09 a fost lansată în iunie și teoretic ar trebui să se întoarcă pe Pământ în decembrie sau cel târziu în 4 ianuarie 2019. Probabil că revenirea capsulei Soyuz MS-09 poate fi amânată cu câteva săptămâni. Este posibil chiar ca Rusia să lanseze o capsulă Soyuz-MS fără echipaj la bord, care să fie folosită de echipajul de pe ISS în primăvara lui 2019 pentru revenirea acasă, prelungindu-le acestora șederea pe orbită, pânâ pe ISS vor ajunge astronauți lansați de SpaceX și Boeing. Începând din 2 noiembrie 2000, prezența umană la bordul Stației Spațiale Internaționale a fost continuă, dar acum, la 18 ani distanță, s-ar putea ca ISS să rămână o perioadă fără echipaj, dacă nu se vor găsi urgent soluții pentru a lansa un nou echipaj. Cu toate acestea, dacă nu apar evenimente neprevăzute, Stația Spațială Internațională poate funcționa o perioadă destul de lungă de timp fără un echipaj la bord, deși NASA nu a specificat deocamdată cât de lungă este această perioadă, însă poate fi vorba de luni sau chiar mai mult de un an de zile. Însă stația trebuie să fie ocupată de un echipaj în momentul în care vehiculele comerciale vor andoca (Dragon2, CST-100 Starliner).

Articolul Soyuz MS-10 ratează lansarea spre Stația Spațială Internațională apare prima dată în parsec.ro.

Din categoria “noi dam reboot, nu gandim”.

Asta e ultima chestie care m-a secat asa un pic, ca am asa impresia ca toti inginerii au murit intr-un canal ceva si-au ramas aia care dau reboot daca ceva nu merge.

In ultima vreme am avut asa niste experiente sa zicem interesante in care vad oameni care invata produse (software/hardware) aproape pe de rost, stiu mai mult sau mai putin unde sa dea click, da’ nu pricep ce se intampla in spate si ce inseamna click-urile alea, si cand nu merge ceva, mai dau un reboot… si inca unul… da’ e bine ca stiu sa trimita emoticoane in SMS-uri.

Firebird Project is happy to announce general availability of Firebird 3.0.4 — the 4th point release in the Firebird 3.0 series.This sub-release offers many bug fixes and also adds a few improvements, please refer to the Release Notes for the full list of changes. Binary kits for Windows, Linux and Android platforms are immediately available for download, Mac OS kits will follow shortly.