Um, yeah, Agelina tanara :)

Are you thinking what I’m thinking ?

Simulatorul de zboruri cosmice Orbiter se apropie de un nou release. Cea mai nouă versiune stabilă este din 2006, dar nerăbdătorii pot downloada versiunea beta a noului Orbiter, care nu aduce nimic spectaculos în plus. Încă mai sunt probleme în ceea ce priveşte rularea lui pe Vista/Win7, care pot fi remediate prin unele DLL-uri copiate în folderul programului, iar altele au rămas neschimbate (problema cu tastele SHIFT+Numpad), multiplayer inexistent. Dar beta-ul este altfel stabil şi funcţional, suportă texturi şi de level 11 şi nu uitaţi să vă activaţi antialiasingul din control panel-ul NVIDIA, că Orbiter nu permite setări de genul ăsta din meniul propriu. Iată în continuare câteva imagini din simulator:

ISS pe orbită, Atlantis andocat:

Opportunity (centru) în drum spre suprafaţa lui Marte:

Atlantis pe orbită:

LEM şi CSM pe orbita Lunii.

Giving bacon for the pig to eat is wrong on so many levels.

Mwell…my dear dear journal, today I had to learn about Mobility over SAE. As we very well know, our naughty user (User Equipment) does not just stay in one single cell, but rather moves around between different antennas. As per TS 23.401 (I have studied the June edition), there are several “cases” of mobility, or handover, as the 3GPP guys call them.

What is to know about how these “cases” are delimited:

1. whether the UE only moves from one eNodeB to another (the rest of the EPS is the same) or other components (like MME and/or SGW) are also changing => X2-handover and S1-handover

2. whether or not the eNodeBs are connected each-other (when they are connected, the interface is called X2) => this results in 2 separate cases: Direct Tunneling (we have X2) and Indirect Tunneling (we don’t have X2)

3. whether or not the MME changes (is relocated, as per the TS) => no MME relocation and MME relocation scenarios

4. whether or not the SGW changes (is relocated, as per the TS) => no SGW relocation and SGW relocation scenarios

5. in each of these cases, what happens to the user-plane traffic in terms of the path it takes; the uplink usually goes directly through the new components of handover, but the downlink data is forwarded back and forth around those elements – in the diagrams attached I have represented the user-plane in dotted lines – hope you’d like it

6. the user-plane flow problem appears only in the time interval that the handover is not completed, otherwise it is the usual; this is why there is only a downlink user-plane traffic described

So—let’s do this by the book.

TS 23.401, section 5.5.1.1.2 – X2-based handover with NO SGW relocation and NO MME relocation (implicit direct tunneling)

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

TS 23.401, section 5.5.1.1.3 – X2-based handover with SGW relocation and NO MME relocation (implicit direct tunneling)

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

TS 23.401, section 5.5.1.1.2 – X2-based handover with NO SGW relocation and MME relocation (implicit direct tunneling)

- downlink data flows as the corresponding above

TS 23.401, section 5.5.1.1.3 – X2-based handover with SGW relocation and MME relocation (implicit direct tunneling)

- downlink data flows as the corresponding above

TS 23.401, section 5.5.1.2.2 – S1-based handover, NO SGW relocation and MME relocation + Direct Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PWG -(via S5/S8)> SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

TS 23.401, section 5.5.1.2.2 – S1-based handover, NO SGW relocation and MME relocation + Indirect Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is NOT present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> SGW -(via S1-U)> source eNB -(via S1-U)> SGW -(via S1-U)> target eNB -(via LTE radio)> UE

* this is the case when there are some downlink packets that have been forwarded from the SGW to the source eNB, BEFORE the handover is completed; this means that the source eNB (knowing there is a handover ongoing), resends/sends back these packets to the SGW they came from; the SGW, at this point, should be aware of the handover and buffer the packets until the handover is completed, then forward them via the appropriate S1-U to the target eNB

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and NO MME relocation + Direct Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PWG -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and NO MME relocation + Indirect Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is NOT present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via S1-U)> source SGW -(via…to check this up)> target SGW -(via S1-U)> target eNB -(via LTE radio)> UE

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and MME relocation + Direct Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and MME relocation + Indirect Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is NOT present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via S1-U)> source SGW -(via…to check this up)> target SGW -(via S1-U)> target eNB -(via LTE radio)> UE

The signaling required for these handovers are described in TS 23.401 as a flow and in TS 29.274 at the IE level.

I will try to describe each flow (or at least the most significant ones) in future articles. Enjoy :p

Many places I go I meet people telling how much they liked graphic tutorials and how much they learned about using GIMP and Inkscape following theb, and this makes me feel bad, as I am quite busy lately with a lot of things (video and photography ate a lot of my time) and rarely manage to write something new. But here is a perfect opportunity, Fedora 13 entered Alpha and had a code name (Goddard) and so far a visual theme based on rocketry, so it seems a tutorial titled "Drawing a rocket with Inkscape is not rocket science" would be just fit.

The target here is to produce something like this, not extremely realistic but easily recognizable as a rocket and the most important, fun (hopefully) and easy to create by someone who is using Inkscape for the first time.

So start Inkscape and draw a rectangle, which must be more tall than wide (we are drawing a rocket!) and have straight, not rounded corners.

Then select it and convert to path, we will do node editing.

Now go in node editor and select the two top nodes. The following operation can be done (as far as I know) only from keyboard: press Ctrl + Alt + > to enlarge the segment, the result should be a trapezium with the big side up.

With the same two top nodes selected, add a new node in the middle of their segment.

Select the new node (only it) and move it up (keep the Ctrl key pressed to limit the movement to vertical only).

Select back the two nodes that were the top corners of the rectangle and make them symmetric, for a shape starting to look like a bullet/rocket.

To finish the bullet shape of the rocket body we need to make the bottom edge rounded: select the two bottom corners, add a new node in the middle, select it, move a bit up and made it symmetric, now we have a bullet, an aerodynamic shape.

A rocket needs some "wings", so we will create another rectangle, this time much smaller.

Select the rectangle and click on it once, this will put in in rotate/skew mode so we need to skew it a bit my dragging on the arrow on one of its edges.

Move it in position, next to the rocket body.

Again, in rotate/skew mode, rotate it a bit by dragging one of the arrows at the corners, until we like the alignment. Note: no worry if the alignment is not perfect, lower it under the body and when filled with color this won't be noticeable.

Select the wing and duplicate it.

Flip the new (duplicate) wing horizontally and move it to the other side of the rocket body (keep Ctrl pressed to limit the movement to horizontal).

The wing facing us is another thin rectangle, with the same height as the other wings (technically, we should have two rectangles, one for each edge, but for now use one for simplicity). To center the new wing to the rocket body, select it and the body, then use the Align and Distribute dialog to align them horizontally relative to the biggest item (the body).

Now you know what is needed for a funny rocket? A window, so the astronauts inside can look at the space. Start by drawing a circle, which will be the windows frame (I think I am boring repeating this, but keep Ctrl pressed, so what you draw is a round circle not an ellipse).

Select the circle and the rocket body and align vertically to the center of the body.

Another smaller circle will be the real window.

Select the two circles and align them horizontally and vertically.

Now color the items, using either the color palette at the bottom, the Fill and Stroke button in the toolbar or any of the other possible ways (there are quite a few). A rocket is usually silverish, so use shades of gray.

If you want the rocket less realistic but screaming "Fedora", make those grays a bit bluish or go the extra mile and straightly use the Fedora colors (light and dark blue).

Back to our rocket, let's make it fly. Take the Bezier tool (pen) and draw freely a few spikes, they will be the flame.

Color the flame red or a redish orange and lower it under the rocket body.

The core of the flame is supposed to be warmer, so let's draw a new set of smaller spikes in yellow.

Optionally, if we want the rocket cruising, not just taking-off, select everything and rotate a bit.

A bit of beautification never hurt, so let's make the rocket a bit more realistic (if you can call that "realistic") and less cartoon. Remove the strokes (for example using the Fill and Stroke dialog) and use silver gradients for all metallic surfaces, do this by using the Gradient tool, dragging and editing colors.

Fill everything with gradients, including the flames and the window.

Select the inner (yellow) flame and using the Fill and Stroke dialog Blur it a bit for a more realistic (and prettier) look.

Blur also the outer (red/orange) flame. And that's about all.

Now our rocket can take-of and fly proudly. Go to the stars and beyond them!

Very few followed my riddle and to my knowledge nobody guessed the answer, but the time has come for the first part of the trilogy, today the day for the Fedora 13 Alpha release.

It was not hard at all, the riddle was "the first one is titled just like a name" and its answer "Goddard", as in the rocket scientist and the F13 codename. The next one, "is about trekish cannon-fodder" is slightly harder, but still trivial for any respectable geek.

Now gotta run, I have a localised announcement to write...

When I was hit by the need of some business cards and considered the Fedora contributor ones are not fit for the tasks and the ones from my day job are even worse, I decided I need to make some. Fired Inkscape up and got playing with it.
The inspiration came easy: after I saw rejon using his avatar/head icon/hackergotchi on business cards and people recognizing him from that, I knew I have to use one of my avatars too. Not sure what to choose, I conducted a small survey on #fedora-art, but ended not following the advice, most people considered my choice looking too sad, but I feel it is representative. Sorry guys, it was a close call though.

If the narrow depth of field allows (it doesn't :D), one could notice there is nothing "design" related in the area of competency, but I started with "graphics. The words have been carefully selected, as I don't feel comfortable calling me a designer: observing what is happening in FLOSS it make me think more and more about a designer touch being some king of opposite Midas touch, the things turn to crap instead of gold.

It may be that I am an engineer at heart (I worked as an engineer for almost the entire time I remember), but I find myself preferring software applications designed by engineers[*], not by professional designers: I liked Pidgin better before it started become "designed", Thunderbird 3 makes me uncomfortable, I am glad we Linux users were spared by the "keyhole" abomination in Firefox (however, the mockups for FF4 are really scary) and don't get me started on GNOME Shell...

[*] sure, I can provide plenty of examples of horrible design made by engineers, but that's beside the point.

seems that Firebird 2.5 final is on the way and i wanted to test it on my Karmic machine There is Branch  B2_5_Release for this release so I used this way cvs -z3 -d:pserver:anonymous@firebird.cvs.sourceforge.net:/cvsroot/firebird co -r B2_5_Release firebird2 ./autogen.sh --prefix=/opt/firebird2.5.x --enable-superserver make sudo make install and that is all Another alternative is to use

This is new and awesome: the new interface for the Open Clip Art Library is at least what we waited for all those 6 years since the project was founded. Not the images can be browsed visually (can you imagine an image gallery lacking such feature? OCAL was it...)

The site is powered now by Aiki Framework, a "a new and flexible PHP+MYSQL platform that allows designers and programmers to easily create and work with content management systems from the web" (quote from the press release).

Actually, I think is not very accurate to call it "OCAL 2.0", I think it should more like "3.0", the 1.0 version was the mess put together by us at first that compromised freedesktop.org a few years ago (that happens if you force artist types code :D), then 2.0 was ccHost, that was not really intended for images but for music and now we have a third version which is something usable... hmmmm, I can think about a big software company in Redmond which is famous for having its products usable only starting with the third version, it must be just a coincidence :D

Now I think I should upload some more clipart...

Ieri dimineata era doar frig. Mai pe dupa-masa s-a pus sa ninga de ziceai ca a venit iar viscolul. La 17:30 plec si io ca tot corporatistu de la munca cu destinatia locul de munca al piticului din doatre, care pe principiu nu e zapada afara a plecat ca o florica sa presteze pentru corporatia ei.

Cautand chestii ocolitoare, de pe Barbu Vacarescu am dat sa fac dreapta pe langa parcul Verdi si dupa aia, in prima curba la stanga am intrat o tzara cam tare (aprecierea mea) si am alunecat de spate, tras de volan intr-o directie oarecare si ma uitam asa simpatic la un pom care se apropia de mine cam rapid, am mai franat un pic, am mai tras de volan (cred) am ricosat in trotuar si m-am repus pe drum :) Concluzia fiind ca daca nu era trotuar inaltat pe acolo ma duceam din pom in rapa pana in parc ca pe sanie, ca tot nu ma dadusem anul asta cu sania.

In alta ordine de idei, pe vremea de afara a durat cam doua ore si un pic sa parcurg 11-12 kilometri si ~ 17.9% media de consum. Sa tot conduci asa… :((

Din cauza de mutare de ferma in zona de business, azi ne-am exercitat dreptul democratic de vot deschis pentru inceperea programului de munca si din nefericire pentru mine, programul s-a schimbat de la 9-17:30 la 8-16:30. Lucru care cam suge avand in vedere faptul ca io’s mai somnambul asa si dimineata as dormi pana pe la 11-12 asa. Acu tre sa vad si io cum e sa te scoli la 7. N-am mai facut asta de prin facultate, da nici atunci n-am exagerat prea tare cu trezitul.

Partea buna e ca avem brazi in curte si topaie veveritele prin ei. Si pot sa le vad de la birou :)

Intotdeauna am cumparat carti misto pentru colegi si prieteni. Inca din liceu, erau cativa pasionati de Egiptul antic si alte mitologii, si le cumparam albume despre lucrurile alea, sau albume de arta. Eu  nu am primit niciodata, in ciuda apropourilor evidente ca nu-mi plac bijuteriile si a bubelor pe care le faceam pe toata pielea in momentul cand, din politete, purtam pentru cateva ore bijuteriile primite.

Niciodata…pana ieri, cand monsieur mi-a facut cadou un roman super interesant (la modul ca am citit intr-o zi 270 de pagini, nu l-am putut lasa din mana), iar astazi colegii au plusat cu 2 albume mari despre DaVinci (unul cu picturi, iar altul cu schite), un album de Van Gogh, unul cu 100 de minuni ale lumii si unul despre Sky Scrapers.

How can I say this: ME HAPPY!!!!!

Ieri a fost ziua mea…dar ar fi fost prea banal. Asa ca (citate):

From: Cristina Vintila

Sent: 8 martie 2010 09:10
To: <all>
Subject: bomboane la bucatariile 6 si 9

Ma marit !

Aaa…pardon…ieri a fost ziua mea

Iar Reply-urile:

Casa de piatra!
Pardon… La multi ani

Casa de piatra!  Aaa, scuze, la multi ani de 8 martie!  Oh, la multi ani de ziua ta!!!!

—dupa explicatia mea in scris ca e o gluma:

Pai e destul de explicit… te-ai maritat de ziua ta. Nu?…

:):):):):)

Sa fie intr-un ceas bun! Casa de piatra! :):):):):)

Aaa… pardon! La multi ani, multa sanatate in primul rand si… orice altceva iti doresti tu in al doilea

Casa de piatra!La Multi Ani!

La multi ani!

Da esti sigura ca de fapt nu te-ai maritat ?

————————–

Sent using BlackBerry

Casa de piatra si La multi ani! – ca sa fac coverage complet

Ok, deci ieri a fost ziua ta si azi te mariti?

La multi ani Cristina! Sa traiesti o viata frumoasa!

P.S. bomboanele de maritis/insuratoris se dau dupa eveniment, nu inainte

Ce tareJ.

La multi ani din nou!

P.S.

Trebuia sa zici : Nasc !

Era sa-mi sara inima….

La multi ani !!!

—Ca sa fie clar pentru toata lumea: NU ma marit Not yet, at least 8-}

Subcultura pop și-a creat în ultimii zeci de ani propriile subdomenii care au evoluat datorită instrumentelor proprii: cinematograf (și televiziune), jocuri PC (și console) sau benzi desenate, dar și folosind instrumente clasice, cum ar fi cărțile, de pildă. Dintre toate aceste creații la limita dintre kitsch, artă sau mitologie modernă, voi detalia trei: Star Trek, Superman și Aliens.

Star Trek este pentru mulți dintre noi binecunoscutul serial de duminică după-masa cu căpitanul Picard. Dar asta reprezintă doar vârful icebergului. Star Trek a început într-adevăr ca un serial de televiziune, în 1966, în plină cursă spațială, așa că nu e de mirare că a avut priză la public. S-a extins apoi la un serial animat, au urmat nu mai puțin de 11 filme și încă patru seriale. Toate acestea au loc în același univers ficțional aproape coerent cu sine, o caracteristică importantă a mitologiilor moderne de care pomeneam mai sus. Star Trek nu înseamnă doar film, astăzi avem zeci de jocuri video (din care zeci de lumi persistente, prin vechile MUD-uri sau, mai recent, un MMORPG), sute de cărți și benzi desenate (și implicit zeci de audiobooks). Este așadar aproape imposibil pentru cineva să poată cuprinde și urmări toate producțiile Star Trek (iar dacă ar reuși, timpul, efortul și banii investiți ar reprezenta un sacrifiu enorm, la limita patologicului). Dacă nu toate producțiile sunt coerente, majoritatea încearcă să fie, prin raportarea la canon, la un set de întâmplări și caracteristici pe care mulți încearcă să le păstreze intacte și să nu le încalce, pentru a da veridicitate poveștilor lor și a celor care vor urma. Uneori, acest lucru este ocolit prin folosirea artificiului mereu salvator: universurile paralele și/sau călătoriile (înapoi) în timp. Coloana vertebrală a întregului fenomen Star Trek rămâne ecranul TV și cinematograful. Aici au loc evenimentele majore, care sculptează viitorul universului Star Trek. Cărțile și benzile desenate nu fac decât să ne repovestească întâmplări esențiale, cu lux de amănunte, sau să brodeze în jurul lor istorii noi. Se poate astfel stabili o cronologie a evenimentelor, chiar dacă aceasta este imensă ca volum (1.3MB de text).

Când vine vorba de Superman, lucrurile stau altfel. Structura fenomenului se bazează de această dată pe benzi desenate. Și tocmai datorită acest lucru, istoria lui Superman este mai puțin coerentă. Avem benzi desenate cu Omul de Oțel din 1938, într-un ritm destul de alert, cel puțin câte două numere pe lună. A fost imposibil ca personajele să rămână neschimbate de-a lungul timpului. Puterile lui Superman au variat, detalii ale originii lui și a altora s-au schimbat de-a lungul vremurilor, dar structura fundamentală este aceiași: ultimul supraviețuitor a planetei Krypton ajunge pe Pământ, unde are puteri ieșite de comun, pe care alege să le folosească în slujba adevărului și dreptății. Recent el moare, învie și are un castel de cleștar la polul Nord, amintindu-ne atât de miturile iudaice cât și de bătrânul nostru Făt-Frumos. Tonul benzilor desenate variază, de la un Superman amuzant, fără prea multe explicații ale puterilor sale, cu acțiuni aleatoare și uneori lispite de logică, până la un Superman al zilelor noastre, serios, ancorat în realitate, în care cel mai mic amânunt este explicat folosind un limbaj pseudoștiințific coerent cu el însuși (artificiu folosit des și în Star Trek). Aici filmele pentru marele sau micul ecran au avut doar rol de sprijin a cultului lui Superman, de cele mai multe ori ele fiind de-a dreptul caraghioase (Superman III, serialul Superboy din anii 80-90, Aventurile lui Krypto, etc). Universul lui Superman este unul alambicat, cu lumi paralele, reboot-uri, multiversuri, călătorii în timp frecvente, astfel încât aici este imposibil de stabilit un calendar al evenimentelor pe o perioadă de mai mult de 20 de ani de producții.

Aliens renunță la limbajul pseudoștiințific și la explicațiile detaliate în mare parte și își construiește universul pe teroare și frică de extratereștrii, în cele patru filme (plus două crossover-uri). Desigur, avem și aici benzile desenate care nu fac decât să umple artistic dorința multora dintre noi de a vedea cât mai multe detalii ale creaturilor din film. Probabil că aici, mai mult ca oriunde, benzile desenate erau necesare și bine venite, ele contribuind cel mai mult la expansiunea de evenimente din universul Aliens. Se folosește aici un alt truc al producțiilor pop masive: crossover-ul. Întâlnirea membrilor unui popunivers cu personaje din alt popunivers, care până în momentul crossover-ului erau complet separat și coerent cu sine însuși. Instrument folosit des în benzi desenate, acesta se manifestă și pe marele ecran: Alien vs Predator, de pildă. Și cam atât, dar în comics-uri lucrurile continuă până șa hilar: Batman vs. Aliens, Superman vs. Terminator sau chiar Star Trek plus X-Men! (probabil cea mai bizară, cu o oarecare fărâmă de logică, Patrick Stewart fiind pe maerle ecran, pe rând, atât căpitanul Picard între 1987 – 2002 cât și Professor Xavier, între 1994 – 2004). Aliens este, ca volum de evenimente, cel mai redus din cele discutate aici. O mână de filme, patru la număr (fără a socoti cele două Aliens vs Predator, oarecum în afara canon-ului), câteva zeci de benzi desenate, astfel că parcurgerea întregii istorii Aliens este un deziderat realizabil într-un interval de timp acceptabil și cu costuri reduse.

Toate aceste trei exemple nu ar fi putut penetra mentalul colectiv folosind doar sursa primară de manifestare (TV-ul pentru Star Trek, benzile desenate pentru Superman sau ecranul de cinema pentru Aliens). Toate au medii alternative de existență, de la cărți, jucării (numite de adulți action figures), brelocuri, hărți galactice, limbi artificiale, evenimente fictive, personaje recurente, etc. Lista mea de exemple de mitologii moderne ar putea fi completată cu Star Wars, Spider-Man și gașca de la Marvel, Harry Potter, Terminator, WarCraft (singurul dintre toate popuniversurile amintite aici care are ca origine și principală formă de manifestare jocul PC) și probabil recentul Avatar (presimt cărți, benzi desenate, action figures, gramatici și dicționare fictive, prequels, sequles, convenții anuale, poate și un MMORPG – dacă nu multe dintre acestea există deja). Trăim vremuri interesante, în care numeroase mitologii comerciale, care aduc zeci sau sute de milioane de dolari anual, sunt create simultan. Oare cum va fi perceput Star Trek sau Superman peste 500 de ani? Live long and prosper!

We spent 8 days in Mexico. Most of the time near and in Cancun. Turned back and watched Apocalypto, the movie. Close to Cancun is Chichen-Itza located, where some parts of the movie was shot.

Amazing country, full of contracts and color, warm and hard working people, excellent cuisine, and great music. I left to Mexico without expecting something that would impress me so much. It wasn’t the all-inclusive resort – quite similar with other places; but the land, the people and the culture. We just scratched Mexican spirit; for sure, we will turn back there.
I did many pictures, unfortunately, not all were good so I published only few. Still, I think is reflecting a little bit of what we found there.

Viva Mexico! Now I know why I was in love with its music before visiting it. And the movie, Apocalypto, incredible cruel, but what a movie. You should not miss it. See it together with the other masterpiece, 1492: Conquest of Paradise. And you will learn a little bit about what America means.

Hi, for all of you tracking MagicGroup, version 1.3.0 is out.

It features a number of bugfixes (like when having a file with the same time multiple times in a group and deleting it, or a NPE that happened once in a blue moon), but most important it adds descriptions to the files.

Thus you can click now on a file/group, and then press the pencil button and edit the descriptions for the item. The short description is appended to the file name in the tree view, the long description is visible in a tool tip on mouse over over the file/group.

I needed it since I had a maven2 project and all my files were pom.xml, pom.xml, etc :) for all the project. Not very helpful as you can imagine.



As usual, you can download it from here:
https://sourceforge.net/projects/magicgroup/

and sources (mercurial repository) here:
http://magicgroup.hg.sourceforge.net:8000/hgroot/magicgroup/magicgroup

Sonda NASA aflată pe orbita lui Marte, Mars Reconnoissance Orbiter (MRO), folosind camera de înaltă rezoluție HiRISE, a reușit să pună în evidență deplasare unor dune de nisip de pe Marte, cu 2 metri în 3 luni și jumătate. Dunele sunt localizate în zona Nili Patera, emisfera nordică. Acest lucru demonstrează faptul că Marte este o planetă activă și în prezent, deși nu toate regiunile sunt afectate de vânt în același mod.

Pe suprafața Planetei Roșii există dune care au aceiași configurație ca acum 100 000 de ani, lucru explicat de o descoperire făcută de roverul Opportunity: se pare că în aceste zone, pe suprafața dunelor s-a format pietriș (bucați sferice de rocă cu diametrul de 1-3 mm) care nu este afectat de vânt și care astfel conservă forma dunei (fenomen care are loc în zona Meridiani Planum). Vântul modifică relieful marțian, după cum s-a putut oberva și din modificarea urmelor lăsate în sol de roverul opportunity, de-a lungul timpului.

Imaginile cu dunele de nisip deplasate, pot fi văzute pe site-ul JPL.

Helene este unul din numeroșii sateliți ai lui Saturn, fiind descoperit abia în 1980. Are un diametru mic (32 km) și împarte orbita sa în jurul lui Saturn împreună cu Dione, aflându-se cu 60 de grade înaintea acesteia (400 000 km).

Sonda Cassini, aflată pe orbita lui Saturn, s-a apropiat miercuri, 3 martie, de Helene, efectuând cele mai clare fotografii ale satelitului saturnian. Din păcate, au fost unele probleme în ceea ce privește localizarea lui Helene, cel mai probabil sonda a fost îndreptată eronat sau Helene nu se afla acolo unde trebuia să se alfe, conform calculelor.

Un montaj al noilor imagini ale lui Helene, obținute de Cassini în data de 3 martie 2010 poate fi văzut pe site-ul The Planetary Society.

Your average video speed at this location from February 04, 2010 to March 04, 2010 was 10.85 Mbps.




Pretty much ownage.

Daca vreti sa vedeti ce frumos ninge in valea dorului sau daca vreti sa vedeti cum e vremea acolo , daca se poate schia sau da cu placa … vedeti imaginea de mai jos. Nu am pus cu refresh automat ca sa nu le incarc prea tare mobotix-ul . Enjoy:

De vreo 2-3 zile m-am trezit iarasi in valtoarea familiarei dispute intre webdev si webops ("ce atata automatizare si scripting, just do it, te complici prea mult"). Azi m-au cam tot mancat degetele sa scriu despre ce inteleg eu prin change management si cand devin necesare toate chestiile inutile pe care le tot implementeaza diversi sysadmini, dar nu s-au cristalizat suficient ideile dincolo de stadiul de flama.

Intamplator (sau nu, necunoscute sunt caile subconstientului), am dat in seara asta de un nume nou la o fiilozofie mai veche: DevOps (cu grup pe Linkedin si hashtag pe twitter pentru ca suntem in 2010). Ca sa nu ma lansez in definitii penibile, recomand http://dev2ops.org/blog/2010/2/22/what-is-devops.html si http://www.slideshare.net/jallspaw/10-deploys-per-day-dev-and-ops-cooperation-at-flickr (cartulia verde a lui J. Allspaw imi sta de vreo 2 ani in biblioteca si imi da siguranta ca nu e imposibil sa ai o infrastructura sanatoasa).

Update: Am gasit adineauri film cu prezentarea cu pricina, la http://velocityconference.blip.tv/file/2284377/, abia sunt pe la jumatate, dar e mult mai misto decat m-as fi asteptat. Go watch it.

Desi nu-s foarte de acord cu unele din uneltele "la moda" ale comunitatii (prefer cfengine in loc de puppet/chef, iar cucumber-nagios ma lasa rece, de exemplu), importanta e filozofia si modul de a pune problema. Si poate, poate, developerii or sa ciuleasca urechile daca le explicam ca e "agile" si "cloud"

Am deja vreo 20 de resurse noi de studiat, dar as fi curios daca e si pe la noi potentialul pt. o comunitate gen http://www.devops.info/. Reply/e-mail/IM/IRC/ping/tweet me if you like this

Good points (as always) on Alexandru’s blog discussing the SQL scalability isn’t for everyone topic.

NoSQL as RDBMS are just tools for our job and there is nothing about the death of one of the other. But as we’ve learned over years, every new programming language is the death of all its precursors, every new programming paradigm is the death of everything that existed before and so on. The part that some seem to be missing or ignoring deliberately is that in most of these cases this death have never really happened.

For large-scale performance testing of a production environment check out how Facebook MySpace simulated 1 million concurrent users with a huge EC2 cluster, described on the High Scalability blog. While the article is a guest post from a company selling “cloud testing” solutions and has a bit of “sales juice” in it, it’s still a very good read:

Someone is in love with Cassandra after only 4 months. Hoping Cassandra doesn’t get too fat after the wedding:

Traditional sharding and replication with databases like MySQL and PostgreSQL have been shown to work even on the largest scale websites — but come at a large operational cost. Setting up replication for MySQL can be done quickly, but there are many issues you need to be aware of, such as slave replication lag. Sharding can be done once you reach write throughput limits, but you are almost always stuck writing your own sharding layer to fit how your data is created and operationally, it takes a lot of time to set everything up correctly. We skipped that step all together and added a couple hooks to make our data aggregation service siphon to both PostgreSQL and Cassandra for the initial integration.

Distributed data war stories from Anders @ bandwidth.com, HBase and Hadoop on commodity hardware:

As mentioned before, the commodity machines I used were very basic but I was able to insert conservatively about 500 records per second with this setup. I kept blowing the circuit breaker at the office as well forcing me to spread the machines across several power circuits but it proved that the system was at least fault tolerant!

SourceForge chooses Python, TurboGears and … MongoDB for a new version of their website. Looks like Mongo is becoming quite mainstream.

Don’t believe the rumors, Oracle is into cloud computing after all – at least according to Forrester. Well, as long as the clouds are private. And as long as you can live with “coming soon” tooling. And it’s not like they really have a clear long-term strategy for cloud computing:

I believe that cloud is a revolution for Oracle, IBM, SAP, and the other big vendors with direct sales forces (despite what they say). Cloud computing has the potential to undermine the account-management practices and pricing models these big companies are founded on. I think it will take years for each of the big vendors to adapt to cloud computing. Oracle is just beginning this journey; I think other vendors are further down the track.

The igvita blog hits NoSQL in the groin by showing a simple way of having a schema-free data store … in MySQL. It’s a sort of proxy that translates schemas into denormalized data placed in distinct tables:

Instead of defining columns on a table, each attribute has its own table (new tables are created on the fly), which means that we can add and remove attributes at will. In turn, performing a select simply means joining all of the tables on that individual key. To the client this is completely transparent, and while the proxy server does the actual work, this functionality could be easily extracted into a proper MySQL engine – I’m just surprised that no one has done so already.

While an interesting idea, not sure how effective this will be in practice, as joins are among the most time-consuming operations in the database world. I’m pretty sure that replacing a 10-column table get on the primary key with joins on 10 tables will add an important overhead.

De astăzi, parsec.ro poate fi urmărit din nou şi pe Twitter! Aici vor apărea ştiri despre evenimente mai puţin semnificative, care nu ajung pe site, linkuri sau diverse informaţii referitoarea la administrarea site-ului sau evenimente curente în timp real care nu se pretează la articole de sine stătătoare (lansări, experimente în curs, etc). Pentru cititorii mai conservatori care nu au făcut saltul la Twitter, am pregătit un widget în partea dreaptă a site-ului, unde pot fi urmărite ultimele textele care apar pe platforma de microblogging atât de cunoscută.

https://twitter.com/parsec_ro

Un sunet interesant, o trupă descoperită de curând, pe numele lor Bombay Bicycle Club, astăzi - Dust On The Ground

---

Informeaza-te! Alege ce ti se potriveste. Fii liber!

Big Spring Salsa Party in Club Kharma, sâmbătă, 6 martie 2010.

Dress code culori vii: verde, roz, galben, culori pastelate și/sau accesorii (mărțișoare).

Cel mai nou satelit artificial al planetei Marte, Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), lansat de NASA în 2005 şi care orbitează Planeta Roşie din 2006, a stabilit ieri un record în materie de cantitate de informaţie trimisă spre Pământ: 100 terabiţi (12.5 terabytes), valoare ce reprezintă un volum de date de trei ori mai mare decât transmisiile tuturor celorlalte sonde fără echipaj uman la un loc.

MRO este echipată cu şase instrumente ştiinţifice (trei camere, două spectrometre şi un radar) şi a încheiat cu succes prima fază a misiunii sale de explorare a Planetei Roşii, în prezent sonda îşi continuă studiile asupra suprafeţei şi atmosferei planetei vecine. Datele sunt transmise spre Pământ folosind o antenă cu diametru de 3 metri, folosind o viteză de 6 megabiţi pe secundă (750 KB/s). Camerele de la bord au permis cartografierea Planetei Roşii la o rezoluţie de 6 metri/pixel (50% din suprafaţa lui Marte, până în prezent) sau 30 cm/pixel (1% din suprafaţă). MRO a pus în evidenţă existenţa apei lichide pe suprafaţa lui Marte în trecutul geologic al planetei şi radarul de la bordul sondei a confirmat de curând existenţa unor imense cantităţi de apă îngheţată în subteran, uneori expusă la suprafaţă datorită craterelor recente.