Click here to view the embedded video.

Planurile pentru Buran au fost promiţătoare. Nu avea să fie doar o copie a navetei americane, ci o variantă îmbunătăţită a acesteia. Pentru lansare se folosea o familie nouă de rachete, denumită Energia, care, spre deosebire de sistemul de la NASA, nu avea să fie doar un rezervor de combustibil, ci o rachetă care putea la rândul ei să ridice echipamente pe orbită şi care să poată fi operată cu sau fără Buran. Dacă planurile pentru Energia ar fi fost continuate, întreaga Staţie Spaţială Internaţională de astăzi ar fi putut fi construită din doar câteva lansări, spre deosebire de câteva zeci efectuate, Energia evoluând din racheta N1, construită pentru a-i duce pe sovietici pe Lună în plină cursă spaţială din anii ‘60. Numeroasele eşecuri ale acesteia au dus însă la suspendarea acestui program.

Deşi la prima vedere Buran seamănă cu oricare din navetele spaţiale americane, diferenţele dintre cele două nu sunt deloc nesemnificative. Datorită faptului că este lansată folosind o rachetă propriu-zisă, Buran nu mai are nevoie de motoare de mare putere, ele nefiind folosite la lansare, decât pentru manevre orbitale (corespondentele motoarelor OMS). Scutul termic era şi el dispus într-un mod diferit, despre care inginerii sovietici afirmau că este mai eficient din punct de vedere termodinamic. De asemenea, scaunele potenţialilor piloţi erau ejectabile, în caz de necesitate. Teoretic, Buran putea transporta încărcătură şi spre Lună, deşi nu s-a plănuit aşa ceva în mod serios. Buran putea fi transportată orizontal spre rampa de lansare, pe nişte şine speciale, lucru ce făcea ca acest transport să fie mult mai rapid decât în cazul navetei americane, care este transportată vertical. Masa transportată spre şi dinspre orbită era din nou în favoarea lui Buran, fără a mai socoti şi capacitatea de transport a rachetei Energia.

Primul zbor al navetei Buran a avut loc la data de 15 noiembrie 1988 şi a fost unul fără echipaj uman, naveta decolând de pe cosmodromul de la Baikonur ajutată de puternica rachetă Energia. După două orbite în jurul Pământului, naveta a revenit la sol într-un mod complet automat, cu o abatere de doar 3 metrii de centrul pistei de aterizare, în ciuda vânturilor puternice din acea zi. De notat faptul că deşi navetele spaţiale americane sunt dotate cu sisteme de automatizare a aterizării, acestea nu au fost niciodată folosite şi sunt păstrate pentru cazurile de urgenţă. După acest zbor, au fost programate o serie ambiţioasă de teste, inclusiv andocate cu staţia spaţială MIR şi a început construcţia a încă două naveta, denumite Ptichka şi respectiv Buran 2.01.

În 1993, după colapsul Uniunii Sovietice, preşedintele Boris Elţin suspendă programul Buran. Primul zbor, din 1988, avea să fie şi ultimul pentru ambiţioasa navetă spaţială rusească. Construcţia celorlalte două nu a mai fost finalizată, deşi Ptichka a fost finalizată într-o proporţie mai mare de 90% şi în prezent se află într-un hangar din Kazakhstan. Prima navetă, cea care a zburat în 1988, Buran, a fost complet distrusă în 2002 când acoperişul hangarului unde era depozitată a cedat şi s-a prăbuşit peste navetă şi peste o machetă a unei rachete Energia. Deşi de-a lungul timpului au mai fost momente în care erau speranţe pentru revigorarea programului Buran-Energia, în special după accidentul navetei Columbia, acest lucru nu s-a mai produs. Când o navetă americană a andocat cu MIR, acesta avea modulul de andocare împrumutat de la Buran.

World domination plan still not dead...

Medicii egipteni – din lene spirituală sau din veneraţie excesivă a trecutului – urmau orbeşte opiniile predecesorilor lor. De fapt, medicina şi chirurgia vor rămâne, până la sfârşitul autonomiei Egiptului, la nivelul atins deja cu aproximativ 2800 de ani î.e.n. Chirurgia, la drept vorbind, nici nu putea practic să progreseze, dacă ţinem seamă de mijloacele de care se dispunea: ea dăduse încă de la început întreaga ei măsură, desigur, cu totul considerabilă. Şi poate că datorită ei practicienii egipteni se bucurau de o faimă atât de mare în Orientul antic. Se pare că medicina propriu-zisă, deşi se desprinsese de timpuriu de vrăjitorie, n-a ajuns niciodată să elimine complet incantaţiile şi remediile magice, nici să se sprijine exclusiv pe experienţă şi pe raţiune. Cu toate aceste, nu spre asiro-babilonieni, ci spre Egipt s-au îndreptat grecii, de la Hipocrat la Galen, când au căutat să culeagă, în afara patriei lor, informaţii susceptibile să le îmbogăţească cunoştiinţele sau să le perfecţioneze metodele folosite în medicină.

Rene Taton, Istoria generală a ştiinţei – Ştiinţa antică şi medievală, Editura Ştiinţifică, 1970.

Cu ocazia asta am descoperit ca daca alerg incet sau merg dar pe panta inclinata nu fac febra si asta inseamna ca pot face chestia asta destul de mult. Ieri am alergat cam o ora, azi ceva mai putin ca deja imi facusem ieri incalzirea a durat ceva mai putin sa ating targetul.

Partea buna: nu e asa rau mersul la sala. Partea proasta: se pare ca nu trag suficient de mult aer in plamani cand fac efort si la reprize prelungite ma ia cu ameteala.

Acu o sa ma duc si saptamana viitoare la bagat carbuni la sala sa vad daca pot ajunge la un ritm decent de ars calorii fara sa petrec mult timp acolo.

Teoria e simpla: exista riscul ca angajatii sa ciordeasca date din companie din diverse motive. Si angajatii astia care alta treaba n-au decat sa produca pagube companiei trebuie opriti. Uite asa si-au gasit si produsele astea un scop in a exista si a fi create si dezvoltate :)

Ce e funny asa e ca toate sunt targetate pe limba engleza, pana localizezi un produs… te iau piticii si mori incet langa el. Si invata ce e ala un document important si ce nu cam ca motoarele de spam: tre sa vada diverse, ii mai dai un cuvant cheie si asa mai departe, eventual template-uri de documente sa stie dupa ce sa se uite mai exact – asta am aflat-o de curand ca e o capabilitatea al unui produs de-l distribuie corporatia.

Toate chestiile astea functioneaza teoretic intr-o companie in care exista niste standarde care’s folosite cum trebuie cand vine vorba de clasificarea documentelor si atunci e usor de monitorizat cine ce vede si unde trimite, si eventual sa blochezi daca e ok sau nu

Dar prin tara asta minunata am vazut foarte rar standardizari din astea ca la carte si fiecare face documente oficiale dupa cum il taie capul. Si uite asa s-a inventat o solutie pentru atunci cand iti urasti adminul de moarte si eventual niste sefi de departamente care trebuie sa dreseze solutia sa recunoasca ce trebuie.

Daca esti BOFH, un soft de DLP e fix ceea ce-ti trebuie sa poti chinui in tot felul de moduri creative angajatii: ba le mai dispare un fisier – ca nu e conform cu politica si nu se admit abateri, ba nu pot da un mail cu planul firmei pe urmatorul an, ba nu mai pot face nustiuce si nustiucum. The sky is the limit cum zic francezii.

Aflați mai multe informații vizitând pagina dedicată.

Pentru lansare, care este verticală, se folosesc două tipuri de rachete total diferite. Motorele principale ale navetei, în număr de trei, sunt alimentate cu combustibil lichid (hidrogen), dintr-un rezervor exterior (External Tank – ET, cel de culoare portocalie din imagine de mai jos. Deşi consumă aproape 4000 de litrii de hidrogen pe secundă, aceste moatoare nu sunt suficiente pentru a plasa pe orbită naveta spaţială, astfel că acestea sunt ajutate de două rachete ataşate rezervorului extern şi denumite SRB (solid rocket boosters, rachete cu combustibil solid). Acestea, spre deosebire de motoarele principale, nu au o putere reglabilă şi nici nu pot fi oprite, o dată pornite, dar ele asigură peste 80% din puterea necesară pentru lansare. După consumare întregii cantităţi de combustibil, cele două rachete se desprind de ansamblul navetă – rezervor extern şi cad în apele oceanului Atlantic, de unde sunt recuperate şi refolosite pentru alte lansări. Naveta, în ultima sa parte din drumul spre orbită este propulsată de motoarele sale principale. Când combustibil din rezervorul extern este şi el epuizat, acesta se desprinde şi el iar din acest moment naveta spaţială nu mai poate să îşi folosească motoarele principale.

Ajunsă pe orbită, naveta nu poate fi lăsată fără un mijloc de propulsie. Pentru manevre orbitale fine, apropiere de ISS sau alte obiective, se foloseşte sistemul de reacţie şi control, RCS – Reaction Control System. Prin nişte duze, plasate pe botul şi în spatele navetei (care fiind pe orbită se află în condiţii de microgravitaţie), este evacuat cu putere un gaz, care astfel poate deplasa sau roti naveta în direcţia dorită. Acest mijloc de propulsie nu este unul foarte puternic, dar extrem de eficient în vid şi în condiţii de gravitaţie scăzută, fiind folosit încă din primele misiuni spaţiale cu echipaj uman. Gurile acestor duze uneori apar ca nişte găuri în fuselaj, datorită faptului că unghiul lor este unul ascuţit, astfel evitându-se perforarea burţii navetei, care ar fi compromis eficacitatea scutului termic, vital pentru reintrarea în atmosferă.

RCS nu este însă suficient de puternic pentru alterarea orbitei şi nici pentru pregătirile pentru aterizare, când navetă spaţială trebuie şă îşi altereze drastic traiectoria, manevră pentru care este nevoie de un impuls substanţial. Dar cum motoarele principale nu pot fi folosite, din princina lipsei de combustibil, s-a găsit o altă variantă: OMS (Orbital Maneuvering System) care constă din două rachete plasate în spatele navetei, alimentate cu combustibil lichid aflat în compartimente speciale la bordul navetei, în spatele acestor motoare. Acestea au o putere mult mai mică decât motoarele principale, fiind mai aproapiate de RCS, dar sunt suficiente pentru unele corecţii ale orbitei sau pentru deceleraţia finală, care marcheză reintrarea navetei în atmosferă şi revenirea pe Pământ.

Folosind aceste trei mijloace de propulsie, naveta poate fi ridicată pe orbită, aici poate efectua manevre complexe de corecţie a orbiei, rendez-vous cu Hubble sau alte obiecte (sateliţi), andocări cu MIR sau ISS, iar la final ea va ateriza pe o pistă asemeni avioanelor, după un picaj controlat de pe orbită, prin atmosfera Pământului, ceea ce face din naveta spaţială unul din cele mai complexe, versate şi utile aparate de zbor create până în prezent.

Deci m-am cacat pe mine de ras. E tare misto filmul, faze comice la greu insa fara sa lase deoparte si chestiile clasice hollywoodiene de uber cops.

Mno… hai să vă arat poze.

Opera Maghiară, mai maghiară ca cea din Cluj

Rammstein!!!

Am pus mâna pe bilete

Concertul a avut loc la Papp Laszlo SportArena, o arenă sportivă acoperită cu o acustică foarte bună. În deschidere au “cântat” niște descreierați, că altfel nu-i pot numi:

Combichrist or urlat 40 de minute, pe ceas!

La 21:00 fix (ăjtia’s germani), Rammstein or dat să intre pe scenă. Au spart panoul cel negru cu ciocanele pe lateral și l-au perforat cu un aparat de sudură pe centru:

Rammstein își face loc pe scenă

Concertul începe cu Rammlied,  piesa care și deschide albumul nou.

Observați lumina care iese din gura lui Till

Din câte am înțeles omu’ și-a lipit un bec de cerul gurii și și-a tras fire printr-o gaură făcută în obraz ca să alimenteze becul care-i lumina din gură!

Chestii noi încep să tot apară pe scenă

Io nu știu unde încăpeau toate

Or început să dea căldură

A fost foarte tare cortina de flăcări roșii (nu violete) care a căzut din partea de sus a scenei

Foarte tare și bateria pe care se vedea scris LIFAD (Liebe Ist Fur Alle Da).

Na că bagă și aburi

De ziua mea, vreau și eu veioze din alea mari cum au ăjtia

Feuer frei! ....

... of course

Wiener Blut... absolut superb!

Till iese pe scenă adus de dedesubt de o bandă rulantă, lângă un patefon și o veioză. Sus se văd niște lasere verzi….

...lasere care de fapt "pornesc" din ochii unor păpuși înfățișând copii mici, atârnate deasupra scenei

La finalul piesei, păpușile încep să explodeze, una câte una, și să cadă pe scenă.

Frühling in Paris începe cu un solo la chitară acustică (Oliver)

Frühling in Paris este o piesă liniștită dar...

...când solo-ul lui Oliver ia sfârșit, cade încă un panou de pe scenă și se vede restul de aparatură

De obicei Flake și-o ia la fiecare concert Rammstein. Tura asta a dat și el puțin. S-a dus și l-a îmbrâncit pe Till în timp ce omu’ presta. Till s-a enervat rău. L-a lovit de câteva ori pe Flake și apoi l-a băgat la cădiță:

Till îl pune pe Flake la înmuiat

Apoi Till își ia elan...

... și-l incendiază pe Flake

... și-l face să și explodeze așa.. puțin...

Da' mno... omu' nost' scapă teafăr...

Gib mir Benzin!

Pe sistemul “nu încercați asta acasă”, în timp ce Till se juca cu focul, un gagiu urcă pe scenă și este pârjolit instant. Omu’ începe să se agite, cuprins de flăcări, pe scenă, în timp ce Till și restul îl tot fugăresc pe-acolo.

Băiatu' cu chibriturile

După ce face vreo 3 ture de scenă se pune jos  și este stins cu stingătorul. Foarte tare faza! La prima vedere pare ca și cum cineva s-a desprins din public și a ajuns pe scenă unde a fost incendiat din greșeală… Bineînțeles, cascadoria e regizată.

Pe Pussy, Till "ejaculează" confetti printr-un tun pe care stă călare

După ce-au umplut sala de confetti, oamenii ne salută și dau să plece

Până acuma am stat jos ca la teatru. Nu ne-au lăsat badigarzii să ne ridicam de pe scaune. Da’ deja treaba devenea serioasă! Tot publicul s-a ridicat în picioare și am început să aplaudăm și să-i strigăm pe cei de la Rammstein să vină să presteze, că doar pentru asta am dat bani!

Sonne

Cred că acum e Du Hast

Flake se dă cu barca pe marea de oameni

Engel (în stânga se vede că a apărut și Bobo)

Tot Engel

A fost foarte tare! Muzica, efectele, reprezentațiile scenice, acustica sălii… totul a fost excelent!

A doua zi m-am mai plimbat prin Budapesta. L-am văzut pe Richard plimbându-se pe pietonala din Deak Ter. Am mai făcut vreo doo poze:

Vezi bog ?

Sunt foarte multe Twingo-uri în Budapesta

M-am dus să văd Piața Eroilor și… am dat peste chinezi. Ăștia chiar sunt peste tot!

Piața Eroilor

Ceva muzeu

Deak Ter

Un grup statuar drăguț

La ei e chiar fain!

Garantat la noi ar fi sticle de plastic pe malul apei

Din asta am văzut și-n Moscova

Ăsta-i jmecheru' de l-o omorât pe ciobănașul moldovean

Știți de ce sunt rochiile de mireasă albe ? Pentru că e culoare  electrocasnicelor. Iată exemple:

Atât.

• Sky 101/UNAWE
• gcx: procesarea imaginilor si astronomie
• Criptare "manager proof"
• Alegerea browserului
• Bitslack
• De la partitie bruta la iSCSI target
• Aventuri cu DNS
  
• Telefonul Linux-arului
• OpenStreetMap on your site
• Semnaturi electronice
• Vizita microsoftisti

As per TS 23.401, the behavior in case of X2 handover is the one below:[quoted from TS 23.401 - 5.5.1 Intra-E-UTRAN handover]

Pentru ca 1) nu-mi place sa downloadez zip-ul la fiecare release nou (*) si ca 2) imi place sa am working copies pe laptop la cat mai multe lucruri, mi-am convertit acum ceva vreme wordpressul mai intai la un working copy de SVN si mai tarziu la unul de git. In procesul de a realiza acest lucru am invatat (binisor) despre modul de lucru cu git si am sarit peste cateva obstacole legate de interactiunea git-svn (dat fiind ca upstream-ul lucreaza pe svn).

Mai intai o lista a repo-urilor:

• cel care urmareste svn-ul cu git-svn, pe care bineinteles ca l-am facut urmand tutorialele de pe net care toate sunt gandite pentru migrarea irevocabila de la svn la git, altfel m-ar fi invatat sa dau un --prefix="upstream/" cand am creat clona, ca sa nu ma incurc in refs mai tarziu. Now you know. Scriptul care updateaza acest repo creeaza frumos branchuri care corespund cu cele din upstream si taguri lightweight de git care corespund cu tagurile din upstream (git face branchuri, pentru ca in svn tagurile sunt si ele niste branches). De notat ca l-am injurat putin pe desteptul care a facut commitul 12002, dar am rezolvat-o manual pana la urma. Acelasi script face si push pe github la acest repo, in caz ca i-o mai folosi cuiva, eu n-am mai gasit de cand ianloic s-a lasat;
• un repo la mine pe laptop care are ca remote cel anterior si mai contine cateva branchuri private (unul cu fisierele statice si de configurare si altul cu pluginurile), plus un branch "de productie" pe care il obtin prin merging dupa caz si il imping pe...
• un alt (bare) repo pe server in care fac push. Motivele principale pentru care exista asta e ca nu vreau sa-l complic pe ala cu git-svn (pe care pot sa-l fac public daca e, ca n-are date private) si ca ar deveni complicat sa fac push direct pe cel non-bare de mai jos, in special cand schimb branchul si am non-forward merges. Poate cu ceva mai mult git-fu m-as descurca, dar  vreau sa play it safe.
• in fine, cel din care servesc wordpressul, unde fac tracking doar la branchul curent de productie.

Workflow-ul de lucru e cam asa:

• repo-ul de git-svn se updateaza la 30 min. via cron, nu trebuie sa fac nimic (o sa includ scriptul mai jos)
• pe laptop fac git fetch wp-direct (care are setat remote.wp-direct.fetch = '+refs/heads/*:refs/remotes/wp/*' ca sa tina curat namespace-ul de branchuri)
• fisierele statice (cum ar fi diverse scripturi sau poze) le commitez in branchul privat si ii dau merge in cel de productie. Daca e cazul de upgrade, fac fie merge la noul tag, fie daca e major version fac un nou branch bazat pe tagul cu pricina in care fac din nou merge la fisierele private si pluginuri
• push in origin (la toate branchurile ca sa fie si pe post de backup), dupa care ssh pe webserver si pull la branchul de productie. Daca nu e non-fast-forward, fetch la noul branch si checkout. Dupa aia fuguta pe site sa "clicky for DB upgrade", blestemand in gand developerii.

Mai jos e mega scriptul de update-wordpress.sh (sau pentru cine vrea, varianta colorata):

#!/bin/bash
PATH=/usr/bin:/bin

REPO=/srv/git/wordpress-main.git
REMOTE=github

cd $REPO
git svn fetch
git svn rebase -l

# Make the git master branch always track the svn trunk
git update-ref refs/heads/master refs/remotes/upstream/trunk

# Copy all other remote branches (only svn branches, excluding trunk and tags) to normal git branches
git for-each-ref refs/remotes/upstream | cut -d / -f 4- | grep -v -x trunk | grep -v tags | while read ref
do
git update-ref "refs/heads/$ref" "refs/remotes/upstream/$ref"
done

# Create a lightweight tag for any unseen svn tags, then delete the tags/tag branches
git for-each-ref refs/remotes/upstream/tags | cut -d / -f 5- | while read ref
do
git show-ref --quiet --verify "refs/tags/$ref" && continue
git tag "$ref" "refs/remotes/upstream/tags/$ref"
git update-ref -d "refs/remotes/upstream/tags/$ref" "refs/remotes/upstream/tags/$ref"
done

# Prune branches or tags that have been removed in svn
git for-each-ref refs/heads | cut -d / -f 3- | grep -v -x master | while read ref
do
git show-ref --quiet --verify "refs/remotes/upstream/$ref" || git update-ref -d "refs/heads/$ref" "refs/heads/$ref"
done

git gc --auto
git push $REMOTE --mirror

Daca vrea cineva sa testeze daca merge si pe o clona facuta direct cu "--prefix="upstream/", raman indatorat.

(*) Stiu ca wordpress are "feature-ul" de a face update "din click", dar nu ma vad foarte curand in stare sa las www-data sa modifice php-uri. Din o gramada de motive.

Multe dintre expozanți aveau pe mesele lor telefoane IP. A devenit deja ceva normal. Dacă la editia din 2008, subiectele aprinse erau VoIP și Mobilitate, anul acesta, nu prea s-a vorbit de așaceva. Cele mai discutate subiecte au fost virtualizarea și soluții de data centere.

Am văzut niște modele noi de IP Phone-uri (Cisco 9951) la standul Crescendo care arată mult mai stilate (de culoare albă). La Tornado am văzut o soluție de Lightweight Wireless Access Points pe 802.11n cu un WLAN Controller (am avut ocazia să văd înterfața unui WLC). Vodafone de soluții business pentru telefoane Blackberry. Datanet a avut un echipament pentru stabilizarea rack-urilor în timpul seismelor ( un sistem foarte simplu dar deștept). Romtelecom, singurul platinum partner, nici nu s-a mai chinuit cu prezentări de solutii, ei având un stand, cu un bar…

Prezentările nu au fost incredibil de interesante și, în plus puteai merge la maxim 5 prezentări. Dar, la fiecare prezentare (și se țineau 4 în paralel) puteai câștiga un premiu dacă erai în sală.

Faptul că a fost o singură zi a cam stricat farmecul Cicso Expo. Din această cauză, socializarea s-a făcut cam în grabă în puținele pauze de mese. Pe de altă parte, din punct de vedere a organizării, au ales varianta cu mai multă calitate.

Ca o concluzie, a fost interesant evenimentul pentru că s-au mai revăzut unii oameni și alții și-au creat cunoștințe noi. Deși, din punct de vedere tehnic, din prezentări nu aflat lucruri noi, puteai să mai afli care este starea Networking-ului din România.

LE:

Alte impresii: BigLazySysadmin [1], [2] Ubergeek [3].

[1] http://big.lazyadmin.ro/2010/03/17/end-of-cisco-expo-2010/

[2] http://big.lazyadmin.ro/2010/03/19/now-and-then/

[4]  http://ubergeek.ro/2010/03/18/the-end-of-ciscoexpo-2010/

]]> AlexJ http://nicubunu.blogspot.com/2010/03/gherila-de-document-freedom-day.html Fri, 19 Mar 2010 07:46:00 +0000 baf62fe0da56fad5b4354a2f0db7ee2c Miine, simbata 20 martie, este nevoie de citiva voluntari, baieti si fete, pentru o actiune de fotografie stradala pregatitoare a unei campanii virale pentru Document Freedom Day.Daca vi se pare interesant si vreti sa ne distram citeva ore pe strazile Bucurestiului, contactati-ma pentru mai multe detalii si pentru adresa paginii wiki unde se coordoneaza evenimentul. fete, pentru o actiune de fotografie stradala pregatitoare a unei
campanii virale pentru Document Freedom Day.

Daca vi se pare interesant si vreti sa ne distram citeva ore pe strazile
Bucurestiului, contactati-ma pentru mai multe detalii si pentru adresa
paginii wiki unde se coordoneaza evenimentul.

Enterprise (OV-101) a fost prima navetă spațială construită, dar această nu a zburat niciodată în spațiu. A zburat doar în atmosfera terestră, în 1977, pentru teste și la final multe din componente au fost folosite pentru contrucția celorlalte navete. În prezent, Enterprise este expusă la muzeul Smithsonian. Numele i-a fost dat la presiunea fanilor Star Trek.

Columbia (OV-102) a avut prima lansare în data de 12 aprilie 1981 (misiunea STS-1), efectuând 28 de zboruri cosmice până la misiunea STS-107, când, la reintrarea în amtosferă s-a dezintegrat datorită unor probleme cu scutul termic. A efectuat zboruri spre ISS, Hubble, a plasat sateliți și telescoape diverse pe orbită. După tragicul eveniment, o navă din serialul Star Trek: Enterprise i-a purtat numele, NX-02 Columbia.

Challenger (OV-099) a fost a treia navetă construită și a doua care avea să ajungă pe orbită. După zece misiuni, Challenger avea să explodeze la 73 de secunde după o lansare, în data de 28 ianuarie 1986. În cadrul misiunii STS-41B a fost efectuat prima activitate extravehiculară (EVA) fără ca astronautul să fie legat fizic de navă, Bruce McCandless folosind o unitate MMU pentru deplasare.

Discovery (OV-103) a zburat pentru prima dată în cadrul misiunii STS-41D, 30 august 1984. În cadrul STS-31, Doscovery punea pe orbită telescopul spațial Hubble și în 1998 avea să îl aibă ca membru al echipajului pe John Glenn, care a devenit cel mai în vârstă astronaut din istorie (77 de ani). Discovery va fi reatrasă din uz în acest an. În prezent, a totalizat 37 de misiuni.

Atlantis (OV-104) are la activ 31 de misiuni, prima fiind în data de 3 octombrie 1985. Atlantis a fost prima naveta care a andocat cu fosta stație spațială MIR, în 1995 și a fost ultima navetă care a vizitat telescopul spațial Hubble, cu ocazia ultimului service al acestuia.

Endeavour (OV-105) a fost construită pentru a înlocui naveta Challenger, din piesele de de rezervă ale acesteia și ale restului flotei. După pierderea lui Challenger, s-a pus în discuție utilizare lui Enterprise, însă în locul pregătirii acesteia pentru zbor, s-a preferat un vehicul nou. Endeavour a zburat în spațiu prima dată în mai 1987, efectuând 24 de misiuni până în prezent. Endeavour este astfel cea mai nouă navetă, ea benefiind de unele upgrade-uri hardware față de restul flotei.

Deși la exterior navetele seamănă foarte mult între ele, componentele acestora sunt sensibil diferite. Spre exemplu, Endeavour se poate alimenta cu energie electrică de la ISS, ceea ce îi permite să rămână andocată cu aceasta o perioadă mai lungă. Dacă inițial navetele efectuau zboruri pentru plasare pe orbită a diverșilor sateliți de telecomunicații, după incidentul navetei Challenger, acest tip de misiuni au fost considerate prea riscante și s-a renunțat la ele. În schimb, întreaga flotă s-a concentrat pe construirea Stației Spațiale Internaționale, aducerea de provizii și rotiri ale echipajului.

În prezent, doar trei navete sunt în uz (Discovery, Atlantis și Endeavour) ele urmând să fie retrase din uz la finele acestui an. Însă deoarece acest lucru ar însemna ca astronauții americani să apeleze la Agenția Spațială Rusă pentru a ajunge pe orbită (și implicit ISS), se discută dacă misiunile navetei spațiale nu pot continua și în perioada următoare.

Foto: NASA Images.

Soyuz TMA folosește atmosfera pentru a încetini și două rânduri de parașute, înainte de a ateriza pe sol. La altitudinea de 1 metru, o serie de rachete cu combustibil solid sunt declanșate automat, pentru a minimiza impactul.

Sursa: NASA
Foto: NASA/Bill Ingalls

Din pacate vroia sa faca un magazin pe o nisa deja aglomerata, cu jucatori mari si bugete pe masura (nu, nu e vorba de IT/hardware). Nu vreau sa intru in detalii insa clientul respectiv avea sanse foarte mici de reusita cu magazinul. Avea buget zero (in afara de cel initial alocat pentru crearea magazinului dpdv tehnic), nu avea stoc de produse si nici o retea de aprovizionare. Ah, si nu avea nici experienta in online sau in vanzari.

Avea doar o idee de care tinea cu dintii, idee care ar fi trebuit sa-l diferentieze de restul magazinelor online din nisa respectiva. Se baza ca rezolva el restul problemelor (buget, produse, etc) din mers. Contractul pentru crearea magazinului era ca si semnat insa m-am hotarat sa renunt la el.

Rationamentul meu a fost urmatorul. Pot sa semnez contractul, sa-mi aloc timpul necesar realizarii unui proiect fara viitor si sa incasez banii. Sau pot sa ofer clientilor existenti un timp de raspuns mai bun, sa termin mai repede proiectele si sa le depasesc asteptarile. Am ales varianta a 2-a, mi s-a parut castigatoare pe termen lung.

Farewell!

Prima vizită a fost la Cronus, unde și anul acesta au avut un quiz pentru premii. Din păcate nu au mai avut aplicația pe un IP Phone ci pe un ecran cu touch. I shall return…

Am mers după la Logicom, unde la Cisco Expo 2008 am avut o dicuție interesantă legată de soluții de Voice. Anul acesta mi-au prezentat o soluție Cisco Small Business, care, am aflat, sunt, de fapt, produsele de la Linksys rebrand-uite sub numele Cisco. Aparent Cisco încearcă să elimine complet brandul Linksys, numele rămânând doar pe produsele low end (cum ar fi routerele wireless WRT), nu și în lumea SOHO.

Cea mai interesantă discuție a fost la IBM, unde am vorbit cu cineva de la tehnic. Mi-a prezentat o soluție de optimizare WAN. Produsul este un Cisco WAE (WAN Application Engine) 600. Soluția este gândită de a avea un punct central la HQ și mai mulți clienți în branch offices. Echipamentele sunt puse în serie cu routerele de WAN și comunică între ele pentru a marca traficul ce poate fi fie compresat, fie cache-uit. Optimizările se văd atunci când există în puncte servere web, de fișiere, sau de video/audio streaming.

Ultima oprire înainte de prezentări a fost la EMC2, care, am aflat, este firma ce deține VMWare. Soluția lor integrează Cisco cu VMWare (produse cunoscute ca ESX sau vSphere) și cu produse ale lor. La prezentarea lor au prezentat exact ce produse integrează (printre care Avamar și Ionix).

S5 vine cu stylesheeturi pt. print dar, guess what, sunt gandite pentru hartie, nu pentru ecran. Adica apare frumos textul pe pagina, eventual cu headere si footere, fara "efecte". Ceea ce are foarte multa noima la o prezentare propriu-zisa, cu mult content, dar la cea a mea cu cate doua vorbe per slide, ies niste pagini goale (sunt putin vinovat pt. ca am introdus un page break dupa fiecare slide, la prima incercare de a face print to file).

Solutia ar fi randarea cu un browser propriu-zis care sa faca toate pozitionarile,si luata cate o captura de ecran la fiecare click. Daca pana acum ceva vreme, asta ar fi fost munca manuala,  se poate automatiza cu Selenium, asta fiind si o ocazie foarte faina de a ma juca cu aceasta tehnologie

Selenium (sau cel putin selenium-rc cu care m-am jucat) e o aplicatie care porneste un browser si interactioneaza cu el intr-un mod destul de apropiat de un utilizator uman, fiind o aplicatie gandita pentru testarea site-urilor dependente de JS si CSS, la care abordari traditionale gen WWW::Mechanize nu functioneaza.

Din cauza ca selenium-rc nu e impachetat pentru Debian (exista un RFP, bugul #552096, poate s-o gasi un binevoitor), am downloadat arhiva de la ei de pe site, e vorba de fapt de un singur .jar. Dupa aceea am facut un program in perl care sa-l manipuleze (folosind modulul WWW::Selenium, din pachetul libtest-www-selenium-perl) si care sa dea clicuri si sa salveze screenshoturi.

Inainte sa trec la programul propriu-zis, cateva precizari:

• am laptop dual-stack, asa ca java s-a legat doar pe [::1] implicit, iar WWW::Selenium se supara daca-i dau adrese dintr-astea, asa ca a trebuit sa rulez un sysctl net.ipv6.bindv6only=0 inainte;
• ca sa nu depind de Xorg, am folosit Xvfb (aptitude install xvfb) pentru a avea un framebuffer separat. L-am pornit cu o rezolutie ceva mai "speciala" ca sa obtin rezolutia pe care o voiam la screenshot (maximize minus toolbars), mi-au iesit 141 de pixeli pe verticala si 0 pe orizontala, dar YMMV;
• xvfb a fost pornit cu Xvfb :99 -screen 0 800x741x24 -ac si lasat in background, dupa care am pornit selenium cu DISPLAY=:99 java -jar selenium-server.jar, lasat si el in background;
• la incarcarea paginii dau un refresh, intrucat rutina de font scaling din ui/default/slides.js are uneori probleme cu gecko care se rezolva la refresh (documentat si in cod);
• am pus un sleep de 0.15 sec (fair dice roll value) intre clickuri, intrucat imi ieseau unele screenshoturi incomplete si am zis ca de la repozitionarea css-ului, aparent a ajutat;
• am incercat cu diverse scamatorii de selectori sa obtin slide-ul curent, dar din cauza ca n-aveam cum obtine via xpath sau css selectors (in cazul particular al S5, din cauza ca jongleaza cu proprietati de css dupap care nu pot face query-uri directe), asa ca m-am folosit de variabilele din javascript direct, cu get_eval. De notat ca scriptul presupune ca n-am vreo secventa pe ultimul slide si face un singur screenshot;
• n-am reusit (nu stiu de ce) sa fac trigger direct la eventul "onclick", asa ca dau click pe div-ul "master" la coordonatele (10,10) - iarasi fair dice roll, cat sa n-ajunga in dreapta jos sa risc sa dea peste controalele de navigare;
• dupa ce am salvat png-urile, le-am  concatenat intr-un PDF cu imagemagick, cu "convert /tmp/slides-*png slides.pdf"

Uite si perlachele:

#!/usr/bin/perl -w
use strict;
use warnings;

use WWW::Selenium;
use Time::HiRes;

sub screenshot {
    my ( $sel, $basename, $id ) = @_;
    $sel->capture_entire_page_screenshot(
        $basename . sprintf( '%02d', $id ) . '.png', '' );
    Time::HiRes::usleep(150);
}

my $url = 'file:///home/petre/Desktop/slides-februarie/index.html';

my $rc = WWW::Selenium->new(
    host        => 'localhost',
    port        => 4444,
    browser     => '*firefox',
    browser_url => 'http://localhost/',
);

$rc->start;
$rc->open($url);
$rc->window_maximize;
$rc->refresh;
$rc->wait_for_page_to_load(1000);
my $last_slide = $rc->get_eval('window.smax');
my $num        = 1;

screenshot( $rc, '/tmp/slides-', $num );

while ( $rc->get_eval('window.snum') < ( $last_slide - 1 ) ) {
    $rc->click_at( q{//div[@class='presentation']}, '10,10' );
    screenshot( $rc, '/tmp/slides-', ++$num );
}

$rc->stop;

Cui ii place cu culori, e disponibil si in format html. Ask me anything!

Bia: îmi apar altfel persoanele în (Yahoo) Messenger
Eu: e de la ultimul update. Eu folosesc Adium, ştii, ăla cu răţusca…
Bia: ăla ca şi Pidgin?

Sursa: JPL.
Foto: NASA/JPL/ESO and NASA/ESA/GSFC

Doar că scandalul e infinit mai redus. Nu e totuna sa vrei să-l privezi de funcţie pe mielul neprihănit, cavalerul anticorupţiei, inchizitorul comunismului, Traian Băsescu, cu a pune la cale suspendarea venalului, necuratului, pfui!, pesedistului Mircea Geoană!

La fel, nu o să vedem comentatorii prezidenţiali făcând caz de numirile pe criterii politice (pedeliste) în agenţiile guvernamentale, în deconcentrate. De ce? Pentru că flămânzii PDL sunt, aţi ghicit, neprihăniţi ca însuşi dirigintele lor, metodele lor de a fura sunt net superioare altor flămânzi, de la alte partide care s-au perindat pe la putere.

Ce mai voiam să adaug: trist este că, la următoarele legislative, partidul d-lui Boc va pierde sigur, însă nu pe fondul unor reforme “poloneze”, impopulare, soldate cu tăieri considerabile în carnea vie a cheltuielilor bugetare, ci din cauza indeciziei şi a totalei dezorientări, vădite în majoritatea măsurilor pe care guvernul le ia.

Speaking about HBase, there’s rumor on the street that they are taking HBASE-1295 (multi data center replication) very seriously and we’ll be seeing a new feature announcement relatively soon. Waiting forward!

An older but still interesting presentation on how RIPE NCC is using Hadoop and HBase to store and search through IP addresses for Europe, Middle East and Russia can be found here:

It looks like Farmvile is still in the MySQL+memcache phase, according to the High Scalability blog. And they use PHP. When will they start looking into NoSQL? Hopefully soon enough to have a good crop.

Nathan’s visual guide to NoSQL systems while perhaps not entirely correct is a nice tentative to put all these projects on the same map. I would love to see a “patched” version of the visual guide taking into account all the information left in the comments…

Oh and Twitter is using Protocol Buffers to store information on Hadoop. And they’re going to opensource their implementation.

Trec de universitate, ajung la Ororilor, dau sa opresc la trecerea de pietoni cind din dreapta ma pupa zdravan o masina. Fix in lateralul hondei mele. O domnisoara care nu observase ca are cedeaza trecerea.  Ma dau jos sa avaluez pagubele. Partea dreapta a masinii ( ambele usi ) busite bine. Okkkkk. Toate “bune” si “frumoase” . Constatare amiabila ca s-au sarutat fiarele intre ele si s-au sarutat cu mult patos as putea zice.  Apropos ….. e criminal de greu sa scrii cind afara sint aproape 0 grade si esti dupa un accident. Colegul meu Emil care era cu 2 masini in spatele meu a oprit si el si mi-a dat o mina de ajutor cu constatarea amiabila. Multumesc Emil ! ….  Trebuie sa recunosc ca pe formular au inventat niste motive de accidente dar o regula de genul: “mergeam drept si a intrat in mine nu exista”.

Deci o adevarata Kissed by Kiss …. Urmeaza sa va povestesc in episoadele urmatoare Aventuri in Epoca de Piatra ( pregatirea dosarului de daune si alergaturile necesare si sper suficiente prin diverse locuri din Bucuresti unde calculatorul e obiect de cult sau de buzunar )

21 de participanți anul acesta, printe care un partener Platinum (Romtelecom) și  3 parteneri Gold (Cronus, Frontal și Datanet). Dintre ceilalti parteneri, unii au fost si în alți ani, alții sunt noi intrați în rândul partenerilor.

Ziua de azi, 16 martie, a însemnat ziua pregătirior, adică multă muncă de cărat, mutat, instalat. Firmele au venit cu foarte multe echipamente pentru a-și promova solutiile. Standurile au fost pregătite pentru ziua de expoziție. În paralel, în sălile de prezentare, se vor ține prezentările tehnice.

[1] http://www.cisco.com/web/RO/ciscoexpo/2010/index.html

În cazul DTP, Dynamic Trunking Protocol, care ajută la negocierea legăturilor de trunk, este diferență la setarea default pe anumite modele. Un port poate fi fie în ‘auto’, fie în ‘desirable’, fie în ‘non-negociate’. Schema este următoarea (setare capăt #1 – stare capăt#2 => rezultat):

• auto – auto => access
• auto – desirable => trunk
• desirable-desirable => trunk
• auto – trunk => trunk
• auto – access => access
• desirable – trunk => trunk
• desirable – access => access

Scopul este ca atunci când scoatem două switch-uri din cutie, să știm ce legătură avem când introducem cablul în porturi. Problema este la setarea default a porturilor. De exemplu, pe 2950 (switch Layer2) și pe 3550 (switch Layer3), setarea implicită este ‘desirable‘. Prin urmare, pe două swich-uri de acest model proaspăt pornite, se va negocia un trunk. Pe alte modele, de exemplu 2960 (L2) și 3560 (L3) setarea este ‘auto‘, deci se va negocia un link de tip access (implicit în VLAN 1). Mergând pe aceeași idee, trebuie avut grijă că dacă avem în rețea switch-uri de modele diferite în rețea, s-ar putea să ne trezim cu rezultate neașteptate (un 2950 cu setări default + un 2960 cu setări default, va negocia un trunk).

Aceste observații nu sunt prea clar specificate pe site-ul Cisco, în curriculumul pentru CCNA3 sau BCMSN sau în Certification Study guide, și la un examen de certificare, sau în viața reală, s-ar putea să aveți probleme neașteptate.

S5 vine de la "simple standards-based slide show system", un format de prezentari dezvoltat si publicat de Eric Meyer (cunoscut pentru cartile sale legate de CSS), bazat pe XHTML, CSS si JavaScript. Motivul pentru care mi-a placut este ca separa cat se poate de mult continutul de stil si ca se bazeaza pe niste tehnologii pe care pot zice ca le cunosc cat de cat bine (ceea ce din pacate nu pot afirma despre Latex, de exemplu). De fapt, cunostinte de JS sau CSS nu sunt necesare decat pt. hackuri mai avansate, stilurile vin sub forma de arhive care contin un template xhtml si toate css-urile si js-urile necesare, asa ca in principiu ramane doar sa "fill in the blanks". Stilurile sunt in general gandite sa se comporte diferit pe ecran si pe hartie (ceea ce e foarte fain in principiu, dar la slide-uri seci dpdv. content nu e nemaipomenit, dar despre asta mai tarziu), iar pozitionarea cu css reuseste sa se descurce decent pe orice rezolutie. Javascriptul se ocupa sa mearga cam toate metodele de navigare, si creaza inclusiv un drop-down dragut cu slide-urile in dreapta jos pt. navigare rapida.

Site-ul proiectului contine un tutorial care poate fi urmarit de oricine are niste cunostinte de baza despre editat HTML (adica cam toata lumea), asa ca nu ma lungesc foarte mult in explicatii si ma rezum la ce am facut eu in plus:

• Recomandarea este sa downloadezi arhiva cu template-ul si sa lucrezi pe ea, unele stiluri au hardcoded cateva cai prin headerul paginii xhtml (ceea ce m-a cam  facut sa stramb din nas cand am vrut sa schimb tema, dar e relativ usor de depistat care-s diferentele).
• Am rezistat tentatiei de a edita css-ul original sau de a pune formatari de prezentare in html, am inclus un stylesheet cu cele cateva overrides in sectiunea <head> a html-ului.
• Pentru crearea efectului de "punct-cu-punct" la bulleted lists, se adauga la <ul>-ul care le contine clasa "incremental". Nu e specific listelor, se poate pune clasa asta pe orice container si va afisa "on click" succesiv elementele din el (chestia asta nu e in reference, dar pare suportata de mai multe stiluri "in the wild")
• Ca sa nu fie probleme "de diacritice, mai trebuie adaugat in pagina o declaratie  <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?> (si <meta http-equiv="Content-type" content="text/html;charset=UTF-8" /> ca nu strica). Don't ask me why, pe mine m-a ajutat.

In the end,  consider ca a fost foarte rapid de scris, dat fiind ca nu mi-am batut de loc capul cu "cum sa arate" pana n-am terminat continutul, care a fost banal de transpus din outline-ul meu cu liniute in div-uri de html. Daca o sa mai inventez niste prezentari cred ca o sa mai caut pe net teme ca sa am "zoo", e un format din ce in ce mai popular.

Postul urmator va fi despre cum m-am straduit sa satisfac si doritorii de "pdf cu slide-urile pe slideshare". Sper ca va fi un success story, dar oricum, am dat cu nasul de tehnologii foarte interesante.

Click here to view the embedded video.

Am decis să mă duc în Budapesta să văd concertul. Nu numai că mi-e mai comod să ajung în Budapesta decât în București, dar nici nu cred că vor veni în București.

Link-ul la prezentare: http://www.youtube.com/watch?v=HAOVNYSnL7k.