Ernani, 1979 – at least the part starting from minute 05:25

Click here to view the embedded video.

Metallica

Megadeath

SLAYER

Rammstein

Alice in Chains…

and many more >:)

Um, yeah, Agelina tanara :)

Are you thinking what I’m thinking ?

ISS pe orbită, Atlantis andocat:

Opportunity (centru) în drum spre suprafaţa lui Marte:

Atlantis pe orbită:

LEM şi CSM pe orbita Lunii.

Giving bacon for the pig to eat is wrong on so many levels.

What is to know about how these “cases” are delimited:

1. whether the UE only moves from one eNodeB to another (the rest of the EPS is the same) or other components (like MME and/or SGW) are also changing => X2-handover and S1-handover

2. whether or not the eNodeBs are connected each-other (when they are connected, the interface is called X2) => this results in 2 separate cases: Direct Tunneling (we have X2) and Indirect Tunneling (we don’t have X2)

3. whether or not the MME changes (is relocated, as per the TS) => no MME relocation and MME relocation scenarios

4. whether or not the SGW changes (is relocated, as per the TS) => no SGW relocation and SGW relocation scenarios

5. in each of these cases, what happens to the user-plane traffic in terms of the path it takes; the uplink usually goes directly through the new components of handover, but the downlink data is forwarded back and forth around those elements – in the diagrams attached I have represented the user-plane in dotted lines – hope you’d like it

6. the user-plane flow problem appears only in the time interval that the handover is not completed, otherwise it is the usual; this is why there is only a downlink user-plane traffic described

So—let’s do this by the book.

TS 23.401, section 5.5.1.1.2 – X2-based handover with NO SGW relocation and NO MME relocation (implicit direct tunneling)

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

[Show as slideshow]

TS 23.401, section 5.5.1.1.3 – X2-based handover with SGW relocation and NO MME relocation (implicit direct tunneling)

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> target eNB -(via LTE radio)> UE

[Show as slideshow]

* no MME relocation for X2-based handover :d

TS 23.401, section 5.5.1.2.2 – S1-based handover, NO SGW relocation and MME relocation + Direct Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PWG -(via S5/S8)> SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

[Show as slideshow]

TS 23.401, section 5.5.1.2.2 – S1-based handover, NO SGW relocation and MME relocation + Indirect Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is NOT present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> SGW -(via S1-U)> source eNB -(via S1-U)> SGW -(via S1-U)> target eNB -(via LTE radio)> UE

* this is the case when there are some downlink packets that have been forwarded from the SGW to the source eNB, BEFORE the handover is completed; this means that the source eNB (knowing there is a handover ongoing), resends/sends back these packets to the SGW they came from; the SGW, at this point, should be aware of the handover and buffer the packets until the handover is completed, then forward them via the appropriate S1-U to the target eNB

[Show as slideshow]

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and NO MME relocation + Direct Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PWG -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

[Show as slideshow]

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and NO MME relocation + Indirect Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is NOT present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via S1-U)> source SGW -(via…to check this up)> target SGW -(via S1-U)> target eNB -(via LTE radio)> UE

[Show as slideshow]

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and MME relocation + Direct Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via X2)> target eNB -(via LTE radio)> UE

[Show as slideshow]

TS 23.401, section 5.5.1.2.3 – S1-based handover, SGW relocation and MME relocation + Indirect Tunneling

- UE moves from source eNB to target eNB, the X2 interface is NOT present

- the downlink data flows this way: PGW -(via S5/S8)> source SGW -(via S1-U)> source eNB -(via S1-U)> source SGW -(via…to check this up)> target SGW -(via S1-U)> target eNB -(via LTE radio)> UE

[Show as slideshow]

The signaling required for these handovers are described in TS 23.401 as a flow and in TS 29.274 at the IE level.

I will try to describe each flow (or at least the most significant ones) in future articles. Enjoy :p

Cautand chestii ocolitoare, de pe Barbu Vacarescu am dat sa fac dreapta pe langa parcul Verdi si dupa aia, in prima curba la stanga am intrat o tzara cam tare (aprecierea mea) si am alunecat de spate, tras de volan intr-o directie oarecare si ma uitam asa simpatic la un pom care se apropia de mine cam rapid, am mai franat un pic, am mai tras de volan (cred) am ricosat in trotuar si m-am repus pe drum :) Concluzia fiind ca daca nu era trotuar inaltat pe acolo ma duceam din pom in rapa pana in parc ca pe sanie, ca tot nu ma dadusem anul asta cu sania.

In alta ordine de idei, pe vremea de afara a durat cam doua ore si un pic sa parcurg 11-12 kilometri si ~ 17.9% media de consum. Sa tot conduci asa… :((

Din cauza de mutare de ferma in zona de business, azi ne-am exercitat dreptul democratic de vot deschis pentru inceperea programului de munca si din nefericire pentru mine, programul s-a schimbat de la 9-17:30 la 8-16:30. Lucru care cam suge avand in vedere faptul ca io’s mai somnambul asa si dimineata as dormi pana pe la 11-12 asa. Acu tre sa vad si io cum e sa te scoli la 7. N-am mai facut asta de prin facultate, da nici atunci n-am exagerat prea tare cu trezitul.

Partea buna e ca avem brazi in curte si topaie veveritele prin ei. Si pot sa le vad de la birou :)

Niciodata…pana ieri, cand monsieur mi-a facut cadou un roman super interesant (la modul ca am citit intr-o zi 270 de pagini, nu l-am putut lasa din mana), iar astazi colegii au plusat cu 2 albume mari despre DaVinci (unul cu picturi, iar altul cu schite), un album de Van Gogh, unul cu 100 de minuni ale lumii si unul despre Sky Scrapers.

How can I say this: ME HAPPY!!!!!

Star Trek este pentru mulți dintre noi binecunoscutul serial de duminică după-masa cu căpitanul Picard. Dar asta reprezintă doar vârful icebergului. Star Trek a început într-adevăr ca un serial de televiziune, în 1966, în plină cursă spațială, așa că nu e de mirare că a avut priză la public. S-a extins apoi la un serial animat, au urmat nu mai puțin de 11 filme și încă patru seriale. Toate acestea au loc în același univers ficțional aproape coerent cu sine, o caracteristică importantă a mitologiilor moderne de care pomeneam mai sus. Star Trek nu înseamnă doar film, astăzi avem zeci de jocuri video (din care zeci de lumi persistente, prin vechile MUD-uri sau, mai recent, un MMORPG), sute de cărți și benzi desenate (și implicit zeci de audiobooks). Este așadar aproape imposibil pentru cineva să poată cuprinde și urmări toate producțiile Star Trek (iar dacă ar reuși, timpul, efortul și banii investiți ar reprezenta un sacrifiu enorm, la limita patologicului). Dacă nu toate producțiile sunt coerente, majoritatea încearcă să fie, prin raportarea la canon, la un set de întâmplări și caracteristici pe care mulți încearcă să le păstreze intacte și să nu le încalce, pentru a da veridicitate poveștilor lor și a celor care vor urma. Uneori, acest lucru este ocolit prin folosirea artificiului mereu salvator: universurile paralele și/sau călătoriile (înapoi) în timp. Coloana vertebrală a întregului fenomen Star Trek rămâne ecranul TV și cinematograful. Aici au loc evenimentele majore, care sculptează viitorul universului Star Trek. Cărțile și benzile desenate nu fac decât să ne repovestească întâmplări esențiale, cu lux de amănunte, sau să brodeze în jurul lor istorii noi. Se poate astfel stabili o cronologie a evenimentelor, chiar dacă aceasta este imensă ca volum (1.3MB de text).

Când vine vorba de Superman, lucrurile stau altfel. Structura fenomenului se bazează de această dată pe benzi desenate. Și tocmai datorită acest lucru, istoria lui Superman este mai puțin coerentă. Avem benzi desenate cu Omul de Oțel din 1938, într-un ritm destul de alert, cel puțin câte două numere pe lună. A fost imposibil ca personajele să rămână neschimbate de-a lungul timpului. Puterile lui Superman au variat, detalii ale originii lui și a altora s-au schimbat de-a lungul vremurilor, dar structura fundamentală este aceiași: ultimul supraviețuitor a planetei Krypton ajunge pe Pământ, unde are puteri ieșite de comun, pe care alege să le folosească în slujba adevărului și dreptății. Recent el moare, învie și are un castel de cleștar la polul Nord, amintindu-ne atât de miturile iudaice cât și de bătrânul nostru Făt-Frumos. Tonul benzilor desenate variază, de la un Superman amuzant, fără prea multe explicații ale puterilor sale, cu acțiuni aleatoare și uneori lispite de logică, până la un Superman al zilelor noastre, serios, ancorat în realitate, în care cel mai mic amânunt este explicat folosind un limbaj pseudoștiințific coerent cu el însuși (artificiu folosit des și în Star Trek). Aici filmele pentru marele sau micul ecran au avut doar rol de sprijin a cultului lui Superman, de cele mai multe ori ele fiind de-a dreptul caraghioase (Superman III, serialul Superboy din anii 80-90, Aventurile lui Krypto, etc). Universul lui Superman este unul alambicat, cu lumi paralele, reboot-uri, multiversuri, călătorii în timp frecvente, astfel încât aici este imposibil de stabilit un calendar al evenimentelor pe o perioadă de mai mult de 20 de ani de producții.

Aliens renunță la limbajul pseudoștiințific și la explicațiile detaliate în mare parte și își construiește universul pe teroare și frică de extratereștrii, în cele patru filme (plus două crossover-uri). Desigur, avem și aici benzile desenate care nu fac decât să umple artistic dorința multora dintre noi de a vedea cât mai multe detalii ale creaturilor din film. Probabil că aici, mai mult ca oriunde, benzile desenate erau necesare și bine venite, ele contribuind cel mai mult la expansiunea de evenimente din universul Aliens. Se folosește aici un alt truc al producțiilor pop masive: crossover-ul. Întâlnirea membrilor unui popunivers cu personaje din alt popunivers, care până în momentul crossover-ului erau complet separat și coerent cu sine însuși. Instrument folosit des în benzi desenate, acesta se manifestă și pe marele ecran: Alien vs Predator, de pildă. Și cam atât, dar în comics-uri lucrurile continuă până șa hilar: Batman vs. Aliens, Superman vs. Terminator sau chiar Star Trek plus X-Men! (probabil cea mai bizară, cu o oarecare fărâmă de logică, Patrick Stewart fiind pe maerle ecran, pe rând, atât căpitanul Picard între 1987 – 2002 cât și Professor Xavier, între 1994 – 2004). Aliens este, ca volum de evenimente, cel mai redus din cele discutate aici. O mână de filme, patru la număr (fără a socoti cele două Aliens vs Predator, oarecum în afara canon-ului), câteva zeci de benzi desenate, astfel că parcurgerea întregii istorii Aliens este un deziderat realizabil într-un interval de timp acceptabil și cu costuri reduse.

Toate aceste trei exemple nu ar fi putut penetra mentalul colectiv folosind doar sursa primară de manifestare (TV-ul pentru Star Trek, benzile desenate pentru Superman sau ecranul de cinema pentru Aliens). Toate au medii alternative de existență, de la cărți, jucării (numite de adulți action figures), brelocuri, hărți galactice, limbi artificiale, evenimente fictive, personaje recurente, etc. Lista mea de exemple de mitologii moderne ar putea fi completată cu Star Wars, Spider-Man și gașca de la Marvel, Harry Potter, Terminator, WarCraft (singurul dintre toate popuniversurile amintite aici care are ca origine și principală formă de manifestare jocul PC) și probabil recentul Avatar (presimt cărți, benzi desenate, action figures, gramatici și dicționare fictive, prequels, sequles, convenții anuale, poate și un MMORPG – dacă nu multe dintre acestea există deja). Trăim vremuri interesante, în care numeroase mitologii comerciale, care aduc zeci sau sute de milioane de dolari anual, sunt create simultan. Oare cum va fi perceput Star Trek sau Superman peste 500 de ani? Live long and prosper!

Amazing country, full of contracts and color, warm and hard working people, excellent cuisine, and great music. I left to Mexico without expecting something that would impress me so much. It wasn’t the all-inclusive resort – quite similar with other places; but the land, the people and the culture. We just scratched Mexican spirit; for sure, we will turn back there.
I did many pictures, unfortunately, not all were good so I published only few. Still, I think is reflecting a little bit of what we found there.

Viva Mexico! Now I know why I was in love with its music before visiting it. And the movie, Apocalypto, incredible cruel, but what a movie. You should not miss it. See it together with the other masterpiece, 1492: Conquest of Paradise. And you will learn a little bit about what America means.

Pe suprafața Planetei Roșii există dune care au aceiași configurație ca acum 100 000 de ani, lucru explicat de o descoperire făcută de roverul Opportunity: se pare că în aceste zone, pe suprafața dunelor s-a format pietriș (bucați sferice de rocă cu diametrul de 1-3 mm) care nu este afectat de vânt și care astfel conservă forma dunei (fenomen care are loc în zona Meridiani Planum). Vântul modifică relieful marțian, după cum s-a putut oberva și din modificarea urmelor lăsate în sol de roverul opportunity, de-a lungul timpului.

Imaginile cu dunele de nisip deplasate, pot fi văzute pe site-ul JPL.

Sonda Cassini, aflată pe orbita lui Saturn, s-a apropiat miercuri, 3 martie, de Helene, efectuând cele mai clare fotografii ale satelitului saturnian. Din păcate, au fost unele probleme în ceea ce privește localizarea lui Helene, cel mai probabil sonda a fost îndreptată eronat sau Helene nu se afla acolo unde trebuia să se alfe, conform calculelor.

Un montaj al noilor imagini ale lui Helene, obținute de Cassini în data de 3 martie 2010 poate fi văzut pe site-ul The Planetary Society.