Satelitul militar rusesc Kosmos-2612 s-a apropiat la mai puțin de 5 km de satelitul american ICEYE-X36 (produs de compania finlandeză), folosit pentru observații radar (cu apertură sintetică) ale suprafeței Pământului. Manevrele satelitului rusesc au fost intenționate, în timp ce satelitul american nu a efectuat manevre de evitare. Conform analizei realizate de compania americană COMSPOC, între 16-18 octombrie, cei doi sateliți au petrecut aproximativ 24 de ore la 2 km distanță unul de altul și 12 ore la o distanță de 1 km sau chiar mai puțin. În 16 octombrie, la ora 14:03 UTC, cei doi sateliți se aflau la 220 de metri (±490 m), iar în ziua următoare, la 14:18 UTC, distanța minimă a ajuns la aproximativ 60 de metri (±950 m), cu o viteză relativă mai mică de 1 m/s. În zilele următoare, Kosmos-2612 s-a îndepărtat până la aproape 500 km distanță, păstrând însă planul orbital similar cu ICEYE-X36. Nu este pentru prima dată când se întâmplă asta: sateliții americani de spionaj au făcut în trecut aceleași manevre în jurul sateliților rusești sau chinezești. Nu știm detalii pentru că SUA nu publică datele sateliților săi de spionaj, iar Rusia și China nu au un sistem similar cu Space-Track (cel puțin nu public). Este însă posibil să fie pentru prima dată când o astfel de manevră de intimidare este efectuată împotriva unui satelit probabil implicat direct într-un război (Ucraina).

NASA a organizat vineri, 23 octombrie, o conferință de presă, în care a prezentat detalii cu privire la misiunile Artemis III și Artemis IV. Artemis III (2027) va fi, așa cum știam, o misiune pe orbita joasă a Pământului și va dura 14-17 zile. SLS va fi lansată fără o treaptă superioară, pentru că motoarele rachetei sunt suficient de puternice să plaseze capsula Orion și modulul de serviciu european pe orbita terestră joasă. Înainte de lansarea SLS va fi lansată o rachetă New Glenn cu un lander Blue Moon. În a treia zi a misiunii, Orion va andoca la Blue Moon și cele două vehicule vor rămâne conectate timp de 2 zile (timp în care echipajul va intra în lander). După decuplarea Orion de Blue Moon, va avea loc lansarea Starship, un Starship obișnuit, deci nu HLS, care însă va avea montat în vârf un sistem de andocare. Orion și Starship vor andoca în a 8-a zi a misiunii, pentru doar 2 ore și echipajul nu va intra în Starship. După Artemis III NASA va decide dacă va folosi treapta superioară ICPS pentru Artemis IV (și turnul de lansare ML1 nemodificat) sau noua treaptă superioară Centaur V, care va conține cu 50% mai mult combustibil decât treapta Centaur V folosită de racheta Vulcan (și va necesita un turn de lansare modificat). Nu este încă clar ce se va întâmpla cu ultima treaptă ICPS existentă sau dacă pe lângă Centaur V SLS va mai avea și o nouă treaptă, de dimensiuni mai mici (kick-stage), pentru ca Orion să poată ajunge pe orbita lunară joasă (o problemă care bântuie capsula Orion de foarte mult timp). Pentru Artemis IV (2028), NASA nu a luat încă decizia dacă va folosi Starship HLS sau Blue Moon pentru aselenizarea echipajului. În ambele cazuri va fi nevoie de mai multe lansări. În cazul Blue Moon, va fi nevoie de 4 lansări succesive ale New Glenn 9x4 pentru a lansa landerul, dar și 3 trepte de transfer, care să trimită landerul spre orbita Lunii. În cazul Starship HLS, SpaceX va efectua la începutul anului următor un test al sistemului de transfer al combustibilului între două vehicule Starship și în funcție de randamentul acestui transfer vom avea o idee mai clară despre câte lansări Starship este nevoie pentru a trimite un Starship HLS spre Lună. Dacă la un moment dat se vehicula că ar fi nevoie de 22 de lansări, Elon Musk a precizat că nici vorbă, că de fapt ar fi vorba de 6-8 lansări și oficialii NASA păreau că sunt de acord cu estimarea lui Elon Musk. Dacă se va folosi Starship HLS, andocarea landerului cu Orion va avea loc pe orbita Pământului și Starship va împinge Orion spre Lună, iar în cazul Blue Moon, andocarea cu Orion va avea loc pe orbita Lunii. Cât privește costumele de astronauți disponibile pentru Artemis IV, NASA a optat pentru o variantă intermediară (“Sortie Suit”), care să fie finalizată până în 2028. Astfel, acestea vor cântări cu 50% mai puțin decât varianta completă și vor permite vizite pe suprafața Lunii de doar 2 ore, iar NASA se așteaptă ca în misiunea Artemis IV să aibă loc 2 activități extravehiculare, fiecare de câte 2 ore, urmând ca în viitor să fie folosite costumele în varianta lor completă, care să permită activități extravehiculare mult mai lungi. Noile costume nu vor fi testate în prealabil în misiunea Artemis III.

2026-243: Pe 25 octombrie, la ora 02:03 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, o rachetă chineză Changzheng-8A a lansat pe orbită terestră joasă 9 sateliți WHDW 28 pentru megaconstelația SatNet LEO.

2026-242: În data 23 octombrie, ora 22:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 36-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Pull request #9111 "Build FirebirdSQL CMake+CLang" by Sergey Khalyutin was merged into the Firebird master branch on October 21, 2026. It makes it possible to build the whole Firebird project with CMake + Clang on Windows, Linux and macOS, for both amd64 and arm64. What changed One build system for all platforms – Firebird can now be built with CMake and Clang everywhere. The only exception is