2026-208: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 13 septembrie, la ora 18:49 UTC, 3 sateliți O3b mPOWER (11-13) ai companiei O3b Networks (parte a companiei SES) pe orbită terestră medie; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, iar după separarea de treapta secundară, treapta primară B1080 a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas, pentru a 29-a oară.

2026-207: În 11 septembrie, la ora 03:28 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul BlackSky Global 36 (Gen-3 FM6), în misiunea denumită Happily Ever Faster, satelit care a ajuns pe orbită terestră joasă (138 kg).

Misiunea europeană EnVision spre Venus a fost amânată cu (cel puțin) un an, pentru că (cel mai probabil) NASA/JPL nu va mai putea furniza echipamentul SAR (radar cu apertură sintetică), denumit VenSAR, principalul echipament științific al sondei. Sonda EnVision urma să fie lansată în 2031, însă acum oficiali ai ESA vorbesc despre amânarea misiunii pentru 2032. Misiunea mai poate profita și de fereastra oferită în 2033, înainte ca oportunitățile de lansare să devină mult mai rare. Envision a fost proiectată inițial ca o colaborare între ESA și NASA: lansarea se va face cu o rachetă Ariane 64, iar sonda va fi construită de Thales Alenia Space. NASA urma să furnizeze, cu sprijinul JPL, radarul cu apertură sintetică VenSAR, pentru ca sonda să poată vedea suprafața venusiană, dincolo de stratul gros de nori care înconjoară planeta și oferea acces la Deep Space Network, pentru comunicații interplanetare. Însă recentele concedieri masive din cadrul JPL, programul deja încărcat al JPL și reducerea fondurilor pentru cercetare științifică în cadrul NASA face puțin probabil ca NASA să poată livra (la timp) echipamentul VenSAR (deși a cheltuit până acum $50M). Așa că ESA a început să caute o variantă locală, europeană, denumită EuroSAR, însă această schimbare vine, evident, cu întârzieri și costuri suplimentare. NASA pregătește alte două misiuni spre Venus: sonda orbitală VERITAS (a cărei lansare din 2029 a fost amânată pentru 2031) și DAVINCI (o misiune mai complexă, care conține, pe lângă sonda orbitală, și o sondă atmosferică, și care probabil va fi lansată tot în 2031).

Donald Tusk, premierul polonez, a anunțat că Polonia va avea în curând o megaconstelație de sateliți proprie (similară cu Starlink, conform declarației lui Tusk, deși nu orice megaconstelație de pe orbita terestră joasă este neapărat asemănătoare cu Starlink). Compania finlandeză ICEYE (care deține cei mai mulți sateliți SAR de pe orbită) a semnat un memorandum cu compania poloneză de stat din domeniul apărării Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) pentru dezvoltarea unei constelații de telecomunicații militare pentru Polonia. Programul urmează să fie implementat între 2026 și 2030.