Asteroidul 2026 RW1 a intrat prin atmosfera Pământului, la ora 16:07 UTC, deasupra Oceanului Indian, la nord-vest de Australia (coordonate: long. 116.43, lat. -13.77) la doar câteva ore după ce a fost descoperit de Mt Lemmon Survey din Arizona, SUA. A fost al 13-lea obiect interplanetar descoperit cu puțin timp înainte să lovească Pământul (primul a fost în 2008). O coincidență interesantă: acum 2 ani, în 04 septembrie 2024, un alt asteroid identificat cu câteva ore înainte a intra în atmosfera Pământului, primind numele 2024 RW1 (a fost al 9-lea astfel de obiect identificat). RW1 nu are nici o legătură cu faptul că au fost identificați înainte de a intra prin atmosferă. Există o explicație pentru această coincidență: asteroizii primesc inițial nume provizorii când sunt detectați de un observator (cum a fost CERNQ52, denumirea inițială, provizorie, pentru 2026 RW1), iar dacă, după mai multe observații, se constată că obiectul observat are o traiectorie bine definită, atunci primește de la Minor Planet Center (MPC) un nume standardizat: anul, urmat de o literă (de la A la Y, A pentru obiectele descoperite în primele două săptămâni ale anului, B pentru obiectele descoperite în următoarele două săptămâni etc) și de încă o literă, în funcție de ordinea descoperirii în cele două săptămâni. Dacă se descoperă mai mult de 25 de asteroizi în două săptămâni, se reîncepe de la A, dar se adaugă o cifră, care desemnează de câte ori s-a resetat aflabetul. Așadar, pentru că cei doi asteroizi au fost identificați aproximativ în aceeași perioadă a anului, la doar câteva zile distanță, dar în cadrul celor două săptămâni care au atribuită litera “R”, au primit amândoi, evident, “R”, dar ce a urmat după, “W1” este pură coincidență (ajutată și de faptul că au fost identificați cam tot atât de mulți asteroizi noi în această perioadă a anului ca acum doi ani). Și încă un lucru interesant: 2026 RW1 (asteroidul din acest an) este primul din clasa asteroizilor Aten care a fost detectat înainte de impact, restul de 12 identificați până acum sunt din clasa Apollo. Iar Aten nu vine de la Atena, vine de la asteroidul (2062) Aten: asteroizii atenieni (dacă le putem spune așa?) au semiaxa mare a < 1 UA, în timp ce asteroizii din clasa Apollo au a >1 UA (aceștia sunt denumiți după (1862) Apollo).

Undeva în Dakota de Sud, într-un rezervor cu 10 tone de xenon lichid al Lawrence Berkeley National Laboratory, s-ar putea să avem prima dovadă directă a existenței materiei întunecate. Cercetătorii au analizat datele înregistrate timp de 220 de zile (între martie 2023 și aprilie 2024, într-un experiment denumit LUX-ZEPLIN sau LZ) și au identificat ceea ce pare a fi o singură interacțiune, un singur semnal, generat de o particulă cu o masă de 200 GeV/c2 (de aproximativ 200 de ori mai mare decât masa protonului), care pare să fie o WIMP (weak interacting massive particle), adică un posibil candidat pentru misterioasa materie întunecată (care, conform modelelor actuale, alcătuiește 85% din masa universului, dar care nu a fost observată niciodată direct, doar indirect, prin influența gravitațională asupra galaxiilor).

După ce în luna august clădirile RKTs Progress din Samara (unde se pregătesc de zbor treptele superioare ale rachetelor Soiuz și unde se asamblează sateliți militari) sufereau avarii în urma unor atacuri cu rachete Flamingo FP-5, în 02 septembrie a avut loc o explozie, urmată de un incendiu, la sediul Proton-PM din orașul Perm. Nu are legătură cu rachetele Proton-M (care oricum sunt pe cale de dispariție, doar 5 mai sunt programate să fie lansate), însă Proton-PM fabrică motoarele RD-191/191M pentru noua familie de rachete Angara, dar și motoarele RD-274 pentru ICBM Sarmat.

2026-204: În data 06 septembrie, ora 14:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.24), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.